Unul din cele mai importante proiecte pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, FAST Danube, a primit, azi, Acord de Mediu, din partea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM). Proiectul „Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun Româno – Bulgar al Dunării – FAST DANUBE”, este amplasat între Porţile de Fier II şi Chiciu – Silistra (între km. 863 şi km. 375) pe judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi. Proiectul include lucrări de dragare, construcţia unor structuri de regularizare a fluviului, în interiorul acestuia şi lucrări de stabilizare a malurilor, al căror scop este de a reduce rata sedimentării viitoare în zona şenalului, ca urmare a proceselor de transport al sedimentelor după lucrările iniţiale de dragare capitală
În prezenţa ministrului Mircea Fechet, Laurenţiu Alexandru Păştinaru, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a semnat astăzi acordul de mediu pentru proiectul „Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun Româno – Bulgar al Dunării – FAST DANUBE”.
”Ne dorim ca acest proiect menit să îmbunătăţească navigaţia pe Dunărea de Jos, între Porţile de Fier II şi Chiciu-Silistra, inclus în lista de proiecte din Master Planul General de Transport al României 2014-2030, să respecte toate condiţiile prevăzute de specialiştii din cadrul ANPM. Suntem convinşi că punerea în aplicare a acestora va diminua la maxim impactul asupra habitatelor şi a speciilor protejate în siturile Natura 2000, ce fac obiectul acestui document” a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Documentul, care prevede condiţiile în care va putea fi derulat acest proiect menit să îmbunătăţească navigaţia pe Dunărea de Jos, între Porţile de Fier II şi Chiciu-Silistra, întocmit de specialiştii Direcţiei Conservarea Naturii, Biodiversitate şi Direcţiei Controlul Poluării şi Reglementări, din cadrul ANPM, a fost semnat de către Laurenţiu Alexandru Păştinaru, Preşedintele instituţiei, la sediul Ministerul Mediului - România, în prezenţa Ministrului Mediului, Mircea Fechet şi a Vicepreşedintelui ANPM, Eugen Ioan Cozma.
FAST Danube se va desfăşura pe teritoriile judeţelor Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi, fiind inclus în lista de proiecte din Master Planul General de Transport al României 2014-2030.
”Proiectul include lucrări de dragare, construcţia unor structuri de regularizare a fluviului, în interiorul acestuia şi lucrări de stabilizare a malurilor, al căror scop este de a reduce rata sedimentării viitoare în zona şenalului, ca urmare a proceselor de transport al sedimentelor după lucrările iniţiale de dragare capitală”, precizează ANPM.
Lungimea totală a tronsonului pe care vor fi executate aceste lucrări este de 488 de kilometri (între km 845,5 şi km 375), exclusiv de-a lungul sectorului româno-bulgar, în zona a 12 puncte critice, cum sunt denumite acestea în proiect, şase din acestea pe sectorul românesc şi şase pe cel bulgar. Cele 12 puncte critice - Gârla Mare, Salcia, Bogdan-Secian, Dobrina, Corabia, Vardim, Iantra, Batin, Kosui, Bechet, Belene şi Popina – se intersectează cu 22 de situri Natura 2000, 15 arii de protecţie specială avifaunistică şi şapte situri de importanţă comunitară/ zone de conservare specială.
„Evaluarea adecvată a concluzionat că toate tipurile de intervenţii din cadrul proiectuluiu, inclusiv dragarea, pot avea un impact semnificativ aasupra componentelor biodiversităţii de interes comunitar, de aceea, specialiştii noştri în domeniul Biodiversităţii au propus măsuri de protecţie şi un program detaliat de monitorizare în patru etape, care pot asigura un nivel nesemnificativ al impactului rezidual pentru toate habitatele şi speciile protejate, din siturile Natura 2000 analizate”, a subliniat Preşedintele ANPM, Laurenţiu Alexandru Păştinaru.
Conform Acordului de Mediu, perioada de implementare a proiectului FAST Danube este de aproximativ şapte ani, din care doi ani sunt pentru lucrări de dragare şi construcţie, iar pe toată durata desfăşurării acestuia vor avea loc activităţi de monitorizare a efectelor structurilor construite asupra mediuluişi a condiţiilor hidromorfologice.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.