Medicul primar ortoped Andrei Nica, consilier al Agenţiei Naţionale de Transplant, a declarat într-un interviu pentru News.ro că spitalele Colentina şi Foişor au singurele bănci de ţesut osteotendinos din ţară, diferenţa fiind că Spitalul Foişor utiliza produsele recoltate doar pentru propriii pacienţi, în timp ce Spitalul Colentina are aproximativ 14 protocoale de colaborare cu unităţi sanitare din ţară. Conform medicului, ”acreditarea pe plan de conformare” a băncii de ţesut de la Spitalul Foişor a expirat luni, iar conducerea acestuia depusese în 8 aprilie o cerere şi o declaraţie pe propria răspundere a managerului, urmând să trimită şi celelalte înscrisuri pentru completarea dosarului de reacreditare. ”E posibil ca ei să nu mai poată face proceduri de transplant în această situaţie”, afirmă medicul, luând în calcul faptul că banca furniza material de transplant doar pantru pacienţii proprii, iar spitalul e destinat pacienţilor cu COVID. În ceea ce priveşte Spitalul Colentina, acreditarea actuală expiră în 8 octombrie, iar medicul Andrei Nica afirmă că, deşi unitatea sanitară este destinată pacienţilor cu COVID, banca se află ”într-un sector verde non-COVID”.
Prezentăm integral interviul acordat News.ro de către Andrei Nica:
Reporter: Vă rugăm să ne explicaţi situaţia de Spitalul Foişor legată de banca de ţesut osteotendinos
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Medic: Banca de ţesut osteotendinos de la Spitalul Foişor a fost acreditată prin decizia 14 din 12.04.2019 cu plan de conformare, cu perioadă de funcţionare, conform legii, de doi ani.
Reporter: Acest termen când urma să expire?
Medic: Termenul la doi ani expira pe data de 12.04.2021, adică astăzi.
Reporter: Era aceasta singura bancă de ţesut osteotendinos din România?
Medic: La nivelul României există două bănci de ţesut, în special osteotendinous, că altceva nu avem, una este la Spitalul Foişor, acreditată pe plan de conformare, şi alta este la Spitalul Colentina, tot o bancă de ţesut osteotendinos acreditată pe plan de conformare, aceasta urmând să îşi termine acreditarea în data de 8 octombrie 2021.
Reporter: Sunteţi şi consilier în astfel de probleme în cadrul ANT. Dn această calitate v-aş ruga să spuneţi cum funcţiona această bancă de ţesut de la Foişor?
Medic: Spre deosebire de banca Colentina, banca Foişor acorda numai clinicii respective produsele pe care le recoltau acolo şi nu aveau niciun protocol de colaborare cu nicio unitate sanitară. Spre deosebite de Spitalul Colentina, care are aproximativ 14 protocoale de colaborare cu unităţi sanitare din ţară, urmând ca şi colegii ortopezi din anumite centre universitare să poată efectua proceduri de transplant cu material pe care banca de ţesut Colentina poate să-l ofere.
Reporter: Ce demersuri au făcut cei de la Foişor pentru o reacreditare?
Medic: În data de 8 aprilie 2021 s-a primit la Agenţia Naţională de Transplant o cerere pentru solicitarea acreditării, o cerere şi o declaraţie pe propria răspundere a managerului, urmând să depună şi restul de acte necesare referitor la bancă, referitor la plan de conformare, referitor la modificările de personal sau ce modificări au mai avut ei acolo. Deocamdată, au depus doar aceste două înscrisuri, urmând să trimită şi celelalte înscrisuri în vederea completării dosarului de reacreditare.
Reporter: În opinia dumneavoastră, odată cu transformarea acestui spital în spital COVID, cum credeţi că vor arăta lucrurile din acest punct de vedere al băncii de ţesut de acolo?
Medic: E posibil ca ei să nu mai poată, dat fiind faptul că nu colaborează cu alte spitale pentru intern, fiind spital COVID, este ca şi exemplul Spitalului Colentina, ei nu o să mai poată să facă proceduri de transplant în această situaţie.
Reporter: În acest sens, în care vedem că această bancă de la Foişor nu va mai exista, la Colentina există o bancă şi aţi mai vorbit despre necesitatea măririi capacităţii, există planuri în acest sens pentru o bancă de ţesuturi osteotendinoase?
Medic: Sigur că da, la nivelul Agenţiei Naţionale de Transplant s-a primit o solicitare din partea Spitalului Colentina în ideea sprijinirii în dezvoltarea unei bănci de multiţesut şi nu neapărat cu ţesut osteotendinos, ci şi piele, cornee, valvă cardiacă, membrană amiotică, în acest sens Agenţia Naţională de Transplat a depus un memoriu la Ministerul Sănătăţii în vederea rezolvării acestei situaţii.
Reporter: Şi există şi şanse ca pe viitor şi să transforme în realitate din acest punct de vedere, da?
Medic; În condiţiile de astăzi mi-e greu să cred, totuşi sper că va fi nevoie de aşa ceva, dat fiind faptul că o problemă deosebită care se ridică astăzi este a marilor arşi. Avem centre de arşi aşa cum sunt, dar avem nevoie şi de piele ca să putem să le acoperim, deci ideea este că este imperios necesar ca să putem să avem piele pentru care să rezolvăm marii arşi. În acelaşi timp, putem dezvolta transplantul de cornee, mărirea numărului de centre de transplant de cornee, putem dezvolta în acelaşi timp şi transplantul de valvă cardiacă care se face în lumea mare. Şi putem dezvolta şi acest lucru. Sunt foarte multe lucruri de dezvoltat şi să sperăm că vom avea sprijinul Ministerului Sănătăţii, sprijinul autorităţilor. Spitalul Colentina a solicitat şi să sperăm că va exista şi această bancă de multiţesut în România.
Reporter:Cum aţi reuşit continuarea activităţii acestei bănci de ţesut osteotendinos la Spitalul Colentina?
Medic: Aici e un sprijin deosebit al direcţiei spitalului care a înţeles că această bancă de ţesut trebuie să stea într-un sector verde non-COVID tocmai în ideea că materialul osos pe care îl avem noi acolo să poată fi livrat la orice pacient care are nevoie, fie COVID, fie non-COVID, fie traumatic, fie non-traumatic şi Colentina să aibă această posibilitatea să livreze material osos acolo unde este nevoie la centrele acreditate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
