Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate la o prevedere a Codului civil care arată că o persoană fără discernământ, din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale, poate fi pusă sub interdicţie judecătorească, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei. CCR motivează că măsura de ocrotire a punerii sub interdicţie judecătorească „nu este însoţită de suficiente garanţii care să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
Judecătorii Curţii au avut joi în discuţie excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.164 alin.(1) din Codul civil, care au următorul cuprins: „Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească”.
Evenimente
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În urma deliberărilor, CCR, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că aceste dispoziţii sunt neconstituţionale.
„Curtea a reţinut încălcarea prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(3), art.16 şi art.50, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma art.12 din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. În motivarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut, în esenţă, că măsura de ocrotire a punerii sub interdicţie judecătorească prevăzută de art.164 alin. (1) din Codul civil nu este însoţită de suficiente garanţii care să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Aceasta nu ţine cont de faptul că pot exista diferite grade de incapacitate şi nici de diversitatea intereselor unei persoane, nu se dispune pentru o perioadă determinată de timp şi nu este supusă unei revizuiri periodice”, au transmis reprezentanţii CCR într-un comunicat de presă remis joi News.ro.
Astfel, Curtea a reţinut că orice măsură de ocrotire trebuie să fie proporţională gradului de capacitate, să fie adaptată la viaţa persoanei, să se aplice pentru cea mai scurtă perioadă de timp, să fie revizuită periodic şi să ţină cont de voinţa şi preferinţele persoanelor cu dizabilităţi.
De asemenea, la reglementarea unei măsuri de ocrotire, legiuitorul trebuie să ţină cont de faptul că pot exista diferite grade de incapacitate, iar deficienţa mintală poate varia în timp.
„Lipsa capacităţii psihice sau a discernământului poate lua diferite forme, spre exemplu totală/parţială sau reversibilă/ireversibilă, situaţie care reclamă instituirea unor măsuri de ocrotire adecvate realităţii şi care, însă, nu se regăsesc în reglementarea măsurii interdicţiei judecătoreşti. Prin urmare diferitelor grade de dizabilitate trebuie să le fie ataşate grade de ocrotire corespunzătoare, legiuitorul în reglementarea măsurilor juridice trebuind să identifice soluţii proporţionale. O incapacitate nu trebuie să conducă la pierderea exerciţiului tuturor drepturilor civile, ci trebuie analizată în fiecare caz în parte”, conform sursei citate.
Curtea mai spune că „orice persoană trebuie să fie liberă să acţioneze în vederea dezvoltării personalităţii sale, statul, în virtutea caracterului său social, având obligaţia de a reglementa un cadru normativ care să asigure respectarea individului, deplina exprimare a personalităţii cetăţenilor, a drepturilor şi libertăţilor lor, a şanselor egale, având ca rezultat respectarea demnităţii umane”.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
