ÎCCJ, sesizată cu 21 de chestiuni de drept ca urmare a intrării în vigoare a OUG 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea bugetarilor

Tribunalele Covasna, Vâlcea, Suceava, Bucureşti, Cluj, Botoşani şi Curtea de Apel Alba Iulia au sesizat Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ÎCCJ.

 

ÎCCJ va trebui să dezlege următoarele chestiuni de drept:

 

·      Dacă, în interpretarea art. 106 alin. (1) Codul Muncii, art. 144 Codul Muncii şi art. 220 alin. (1) şi (5) din Legea 198/2023, respectiv art. 267 alin. (1) din Legea 1/2011, raportat la art. 5 alin. (1) din OMEd  nr. 4050/2021, cadrele didactice în activitate care desfăşoară şi activitate în regim de plată cu ora prin cumul de contracte individuale de muncă la aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar (ex. au un contract individual de muncă pe durata nedeterminată pentru funcţia de baza cu norma întreagă, cât şi un contract individual de muncă pe perioadă determinată pentru activitatea prestată în regim de plata cu ora), pot beneficia de concediu de odihnă plătit şi pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizaţia aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite şi neefectuate, la încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată, conform art. 146 alin. (3) din Codul Muncii.

 

·      Dacă, în cadrul familiei ocupaţionale justiţie, indemnizaţiile de încadrare calculate prin valorificarea VRS 605,225 lei, obţinută în baza unor hotărâri judecătoreşti /acte administrative, se majorează începând cu 01.01.2018 cu procentul de 25%, conform art. 38 alin. (3) din Legea nr. 153/2017, fără plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din aceeaşi lege.

 

·      Dacă dispoziţiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, nemodificată, conform cărora „Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie” se aplică foştilor judecători/procurori care au această vechime, fără nicio distincţie între funcţiile enumerate de art. 211 alin. (1) („...o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult ...”), conform principiului „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”.

 

·      Dacă sporurile pentru condiţii deosebit de periculoase şi pentru condiţii deosebite, prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. b) şi h) din Anexa II a Legii nr. 153/2017, se aplică şi în cazul gărzilor desfăşurate în condiţiile art. 3 alin. (1), (2), (3) şi (6) din Anexa II a Legii nr. 153/2017 şi, în caz afirmativ, dacă baza de calcul a sporurilor este reprezentată de salariul de bază sau de salarizarea prevăzută de art. 3 din Anexa II a Legii nr. 153/2017.

 

·      Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 alin. (1) din aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul instituţiei prefectului se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor instituţiilor prefectului din ţară.

 

·      Dacă pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare prevăzut de HG nr. 917/2017 – Anexa 1 lit. A este supus plafonării reglementate de art. II din OUG nr. 115/2023.

 

·      Perioada în care o persoană, licenţiată în drept, a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer M.A.I) poate fi luată în considerare la data de 14.12.2022, pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004? Există vreun impediment care să rezulte din prevederile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 şi art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ca perioadele în care o persoană ce a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer de poliţie) şi care i-au fost valorificate prin acordarea unei pensii militare de stat, să obţină ulterior acordarea unei pensii de serviciu (magistrat), în condiţiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004?

 

·      Privind impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute de reclamant, conform art 101 alin. (2) Cod fiscal, modificat prin Legea 282/2023.

 

·      Privind calcularea drepturilor salariale ale reclamanţilor (procurori) prin raportare la VRS 605,225 lei neplafonată majorată cu 25% şi calcularea sporurilor de 45% prin raportare la indemnizaţia de încadrare astfel determinată.

 

·      Privind calcularea drepturilor salariale ale reclamanţilor (personal auxiliar de specialitate) prin raportare la VRS 605,225 lei neplafonată majorată cu 25% şi calcularea sporurilor de 45% prin raportare la indemnizaţia de încadrare astfel determinată.

 

·      Privind condiţiile acordării majorării salariale prevăzute de Ordinul 35/2019 al MAI, prin raportare la dispoziţiile art. 5-6 din acest act normativ, în situaţia în care munca suplimentară efectiv prestată depăşeşte fondurile bugetare acordate cu această destinaţie.

 

·      Privind acordarea primelor aferente anului 2021 conform art. 125 alin. (1) lit.b) din CCM nr. 81/175/768 din 09.11.2018 şi acordarea tichetelor de vacanţă aferente anului 2021 conform art. 125 alin. (2) lit.e) din acelaşi CCM.

 

·      . Dacă majorarea salariului de bază cu 12,5% prevăzută de art. 14 alin. (3) din Anexa VI la Legea nr. 153/2017 se acordă şi personalului care îndeplineşte numai atribuţiile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei, dar care nu îndeplineşte şi activităţi de combatere a corupţiei în rândul personalului propriu. 2. Dacă acordarea majorării menţionată mai sus este dependentă de încadrarea personalului în unităţile, categoriile de personal, condiţiile şi criteriile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite prin referire la art. 14 alin. (5) din Anexa VI la Legea nr. 153/2017 şi Ordin M.A.I. nr. S/7/31.01.2018.

 

·      Privind majorarea indemnizaţiilor de încadrare raportat la un indice de valoare sectorială de 756,53, prevăzută de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 153/2017 şi acordarea sporurilor în procent de 45%, respectiv 37 %, respectiv aplicarea dispoziţiilor art. 25 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 153/2017.

 

·      Dacă disp. Cap II Secţiunea 2, Cap III Secţiunea 2 şi art. 39  din Regulamentul aprobat prin HG  181/2007 astfel cum a fost modificat prin HG 554/2006 se aplică şi grefierilor arhivari ca personal auxiliar al instanţelor judecătoreşti militare, respectiv dacă referirea la ”grefier” din cuprinsul articolelor precitate include întreagă enumerare limitativă de la art. 3 alin.( 2) din Legea nr.  567/2004 şi  dacă art. 43 din Legea nr. 567/2004 poate fi interpretat în sensul că se referă la promovarea în funcţii de execuţie şi a grefierilor arhivari studii medii în grefieri arhivari studii superioare. Dacă în cazul promovării examenului de promovare în funcţie a grefierilor arhivari, salarizarea grefierului arhivar se face conform Anexei V Cap II pct 7,8,9 din Legea nr. 153/2017, urmare a promovării acestui examen, fără ca disp. art. 31 alin. (8) din Legea nr. 153/2017 referitoare la încadrarea în cheltuielile de personal să constituie o condiţie suspensivă în exercitarea dreptului la salarizare conform noii încadrări, respectiv dacă disp. art. 31 alin. (8) instituie o obligaţie în sarcină angajatorului anterioară organizării concursului de promovare, dar nu constituie o limitare a acordării drepturilor conform noii încadrări în cazul promovării examenului.

 

·      Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 7 alin.(1) lit.e Cap II, Anexa II la Legea-cadru nr 153/2017 coroborat cu pct. 1 lit. c din  Anexa 5 la Regulamentul - cadru aprobat prin HG 153/2018 sporul acordat pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generatoare de radiaţii în condiţii periculoase se poate cumula cu sporul pentru condiţii deosebit de periculoase prev. de art. 7 alin.(1) lit.b Cap II Anexa II la Legea nr. 153/2017 şi pct. B din Anexa 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin HG 153/2018, pentru situaţiile excepţionale în care salariatul al cărui loc de muncă este în Laboratorul de Radiologie ocazional prestează activităţi de investigaţie radiologică în afara Laboratorului de Radiologie al spitalului, în alte secţii ale spitalului, în caz afirmativ care este modalitatea de determinare/de calcul a sporului prev. de art. 7 alin.(1) lit. b Cap II, Anexa II la Legea-cadru nr 153/2017 coroborat cu Articolul unic, pct. B din Anexa 2 la Regulamentul - cadru aprobat prin HG 153/2018.

 

·      Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 150 din Codul muncii, art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992, art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008, stimulentele reglementate de art. 17 alin. (2) din OUG nr. 41/2014, art. 13 alin.(3) OUG 49/2015, art. 1 alin.(1) art. 2 si art. 3 din Ordinul MADR nr 942/2016 si Ordinul MADR nr 31/2022 , intră în baza de calcul al indemnizaţiei de concediu de odihnă.                                                                                     

-    Dacă, în interpretarea si aplicarea art. 17 alin.(2) din OUG nr. 41/2014, art. 13 alin.(3) OUG 49/2015, art.1 alin.(1) art. 2, art. 3 din Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltării Rurale nr. 942/2016, Anexei 1 si Anexei 2 la Ordin, cu privire la algoritmul de calcul al procentului aferent fiecărui criteriu de performanta individuală, cuantumul stimulentelor se calculează proporţional cu timpul efectiv lucrat sau prin raportare la orele lucrătoare din luna pentru care se acordă.

 

Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, se poate face doar de către un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă.

 

Asupra sesizărilor, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunţă prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.

 

Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanţa care a solicitat dezlegarea, de la data pronunţării deciziei.

Urmărește-ne și pe Google News