Curtea Constituţională dezbate luni, de la ora 12.00, conflictul juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, sesizat de Executiv privind depunerea moţiunii de cenzură în sesiune extraordinară. Moţiunea nu a fost votată în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului din 31 august din lipsă de cvorum. Guvernul arată, în punctul de vedere transmis Curţii, că depunerea moţiunii de cenzură în sesiune extraordinară încalcă principiul stabilităţii guvernamentale. „Se poate ocoli cu uşurinţă interdicţia ca aceiaşi semnatari să nu poată susţine mai mult de o moţiune de cenzură într-o sesiune parlamentară”, argumentează Executivul.
„Guvernul are nevoie de stabilitate în ce priveşte funcţionarea sa, respectiv de previzibilitate sub aspectul măsurilor sancţionatorii pe care Parlamentul le poate adopta împotriva Guvernului, moţiunea de cenzură aşa cum este aceasta reglementată de art.113 din Constituţie, fiind una dintre acestea. Pe de altă parte, Guvernul are un rol politic care se transpune nu numai în sfera exclusiv executivă, ci şi în relaţie cu celelalte autorităţi publice, din care hotărâtoare este acţiunea sa în relaţia cu puterea legiuitoare, prin conlucrarea cu Parlamentul, cu respectarea principiului loialităţii instituţionale atât de către o putere, cât şi de cealaltă.”, arată Guvernul, în punctul de vedere transmis CCR pentru susţinerea sesizării referitoare la neconstituţionalitatea moţiunii de cenzură.
Reprezentanţii Executivului afirmă că, „având în vedere că numărul de sesiuni extraordinare nu este limitat, prin depunerea unei moţiuni de cenzură în afara perioadei în care Parlamentul este întrunit în sesiune extraordinară, se poate ocoli cu uşurinţă interdicţia imperativă din Constituţia României, ca aceiaşi semnatari să nu poată susţine mai mult de o moţiune de cenzură respinsă în aceeaşi sesiune parlamentară”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Or, dacă semnatarii nu pot susţine de două ori o moţiune de cenzură respinsă într-o sesiune care durează până la 6 luni, nu ar trebui admis ca aceştia să poată depune oricâte moţiuni de cenzură pe perioada cuprinsă între sesiunile parlamentare ordinare, prin convocarea de sesiuni extraordinare multiple şi succesive. O astfel de conduită ar reprezenta o fraudare a obiectivului urmărit de legiuitorul constituant, acela de a asigura stabilitatea Guvernului”, conform sursei citate.
În plus, Guvernul afiră că procedura moţiunii de cenzură a fost întreruptă, fragmentată, în trei sesiuni extraordinare.
„În concluzie, pentru restabilirea ordinii juridice, deturnată prin faptele Parlamentului care, abuzând de instrumentele constituţionale şi de o interpretare neîntemeiată a dreptului pozitiv, se impune a se constata existenţa conflictului juridic de natură constituţională şi readucerea autorităţii legiuitoare în matca constituţională în raporturile sale cu Guvernul”, transmite Executivul.
Potrivit documentului transmis de Guvern, „prin conduita sa, Parlamentul României a generat un conflict juridic de natură constituţională cu privire la modalitatea aleasă de a exercita controlul politic asupra Guvernului şi anume iniţierea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului cee ce este contrar dispoziţiilor art.113 şi art.66 alin.(1) din Constituţia României”.
„Prezenta cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională vizează o situaţie litigioasă, conflictuală, întrucât priveşte un diferend între Guvernul României şi Parlament în legătură cu calendarul moţiunii de cenzură şi procedura parcursă. Situaţia litigioasă are natură juridică, întrucât se referă la întinderea şi valorizarea competenţei Parlamentului României în materie de moţiune de cenzură, inclusiv de a respecta termenele constituţionale prevăzute de art. 113. Conflictul are natură constituţională, întrucât întreaga situaţie litigioasă se circumscrie dispoziţiilor constituţionale care reglementează procedura demiterii Guvernului, în ansamblul dispoziţiilor constituţionale care configurează rolul Parlamentului României şi al Guvernului (inclusiv principiile de funcţionare a acestora), precum şi raporturile juridice dintre cele două autorităţi publice constituţionale”, conchide sursa menţionată.
Şedinţa în care urma să se dezbată moţiunea de cenzură a fost închisă din lipsă de cvorum, fiind prezenţi doar 226 de parlamentari, în condiţiile în care era necesară prezenţa a 233. Grupurile parlamentare ale USR şi PNL au părăsit sala, reprezentanţii UDMR au anunţat că, dacă se va întruni cvorumul, se vor abţine de la vot. Parlamentarii PMP anunţaseră deja că nu votează.
Premierul Ludovic Orban a declarat, după ce şedinţa în care urma să se dezbată moţiunea de cenzură a fost închisă din lipsă de cvorum, că ceea ce s-a întâmplat este „extrem de benefic pentru România”.
Preşedintele Consiliului Naţional al PSD Vasile Dîncu a precizat, întrebat duminică dacă social-democraţii vor depune din nou moţiune de cenzură împotriva Guvernului Orban, că va fi analizată această posibilitate. „Sperăm să nu fie cazul, deşi toate premisele începerii anului şcolar arată un dezastru”, a adăugat Dîncu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
