Radu Szekely, consilier al ministrului Educaţiei, a declarat pentru News.ro că Ministerul Educaţiei a primit din partea Poliţiei Române o informare cu privire la un aspect îngrijorător înregistrat în mai multe ţări: copii cărora le-a fost închis contul de Roblox au ameninţat că se sinucid din această cauză. În acest sens, în şcolile din Capitală se va desfăşua o campanie de informare care să prevină astfel de incidente neplăcute. Un astfel de caz a fost înregistrat şi în România, în luna octombrie a anului trecut.
Radu Szekely, consilier al ministrului Educaţiei: Poliţia Română a primit informaţii din partea partenerilor din străinătate care controlează platforma Roblox, că în România, într-unul din jocurile de pe această platormă care s-au traduce ca simulare a sinuciderii sunt înregistraţi şi foarte mulţi minori români, majoritatea din Bucureşti
„Poliţia Română a primit informaţii din partea partenerilor din străinătate care controlează platforma Roblox, că în România, într-unul din jocurile de pe această platormă care s-ar traduce ca simulare a sinuciderii sunt înregistraţi şi foarte mulţi minori români, majoritatea din Bucureşti şi atunci Poliţia Română a considerat necesar să informeze Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti de existenţa acestui risc pentru copiii din sistemul de învăţământ iar Inspectoratul a solicitat unităţilor de învăţământ ca prin diriginţi, profesori, învăţători, să discute cu părinţii astfel încât să le atragă atenţia asupra acestui risc fără însă a populariza informaţia prea mult pentru că nu dorim să ajungă la copii, ci la părinţi, pentru a avea un rol preventiv.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Nu ştiu dacă vor fi campanii de comunicare, cât la şedinţele cu părinţii, la întâlnirile pe care profesorii şi învăţătorii le au cu părinţii vor menţiona acest aspect fără a atrage foarte mult atenţia asupra jocului, asupra riscurilor care există.
Este adevărat, avem multe semnale că o mare parte din copii petrec foarte mult timp online, fie cu jocuri de acest tip, sau multe dintre ele mult mai inocente care se referă la competiţii sportive, simulări de competiţii sportive, sau reţele de socializare. Deci acesta este într-adevăr un fenomen pe care Ministerul Educaţiei va trebui să-l abordeze în perioada imediat următoare pentru a preveni mai multe aspecte, şi aici intrăm într-o discuţie mult mai largă, inclusiv sedentarismul, lipsa de socializare, problemele emoţionale care pot rezulta din acest tip de activitate, în singurătate oarecum,pentru că, jucându-se într-o reţea unde nu au interacţiune directă cu colegii lor, se depărtează oarecum, am auzit inclusiv termenul de a se sălbătici, vor exista asemenea campanii, inclusiv prin progamul Din grijă pentru copii, care s-a lansat în toamna trecută, venind în sprijinul acelor copii care îşi da seama că au nevoie de sprijin, dar vom avea şi alte campanii de acest gen.
Un aspect important este şi faptul că am insistat foarte mult ca Minister al Educaţiei ca şcoala să se desfăşoare în format fizic tocmai pentru a renunţa la distanţarea cauzată de mediul online”, a declarat consilierul în Ministerul Educaţiei pentru News.ro.
Ciprian Romanescu, purtător de cuvânt al Poliţiei Capitalei: Recomandăm părinţilor să-i supravegheze pe copii mai atent
Documentul transmis Inspectoratulşui Şcolar al Municipiului Bucureşti poate fi consultat AICI
„Având în vedere informarea Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională în care este semnalată existenţa mai multor cazuri de ameninţări cu suicidul proferate de minorii români pasionaţi de jocuri online, în special pe o anumită platformă denumită Roblox, ca urmare a închiderii conturilor de către administratorii jocului, pentru unele persoane, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti , Serviciul de Siguranţă Şcolară a contactat Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru analizarea posibilităţii prelucrării cu cadrele didactice în cadrul şedinţelor susţinute la nivelul unităţilor de învăţământ al unor materiale care au ca scop prevenirea unor evenimente nefericite. Am avut un caz de acest gen în Buzău, unde au fost luate şi măsuri legale, în prezent în România nu mai avem astfel de cazuri înregistrate dar activităţile noastre împreună cu cele ale Inspectoratului Şcolar sunt de a preveni astfel de cazuri pentru a nu avea evenimente care să conducă la suicid. Recomandăm părinţilor să-i supravegheze pe copii mai atent, cum petrec timpul liber în mediul online, să ştie ce jocuri joacă, să ţină legătura şi cu profesorii.”
Keren Rosner, psiholog, a explicat News.ro că sunt foarte mulţ părinţi care se plâng de un fenomen îngrijorător: copiii petrec foarte mult timp în faţa monitorului, pe jocuri, uitând noţiunea timpului şi responsabilităţile pe care le au pentru şcoală. Rosner: „În ultima perioadă există multe jocuri care au un mesaj special: acela de a fi eliminat definitiv din joc dacă nu are performanţă copilul”
„Sunt foarte mulţi părinţi care se plâng de copiii lor care petrec foarte mult timp în faţa monitorului, în special în jocuri. Părinţi de copii dar şi de adolescenţi.
Părinţii caută soluţii, vin la cabinet şi se interesează cum ar putea să intervină şi să oprească această dependenţă a copiilor de jocuri în special, de a petrece timp în faţa monitorului, dar în special participarea la diverse jocuri.
În ultima perioadă există multe jocuri care au un mesaj special: mesajul de a fi eliminat definitiv din joc dacă nu are performanţă copilul.
O presiune extraordinară a performanţei, ceea ce este foarte frustrant pentru copil
Mesajul pe care acest procedeu îl transmite copiilor este că nu poţi în joc, aşadar şi în viaţa de zi cu zi, nu poţi să rezişti dacă nu eşti suficient de bun. Deci o presiune extraordinară a performanţei, ceea ce este foarte frustrant pentru copil, să gândească în aceşti termeni, ori eşti bun ori eşti eliminat. În astfel de jocuri nu ai posibilitatea să revii, să joci mai bine, să arăţi că ai performanţă, să te antrenezi şi la un moment dat să fii câştigător. Trebuie de la început să ai o anumită performanţă ca să rămâi în joc. Participarea şi performanţa le conferă sentimentul de apartenenţă şi prestigiu.
Iar câd un joc îi elimină, ei pot percepe ca o pedeapsă şi ca o umilire iar reacţia este de furie şi de renunţare generală de a face altceva, pentru că asta se întâmplă, copiii refuză alte activităţi, atunci când sunt foarte nemulţumiţi la joc, şi mulţi părinţi au sesizat o oarecare iritabilitate şi o nervozitate excesivă a copiilor în urma petrecerii unui timp îndelungat în cadrul acestor jocuri”, a explicat psihologul Keren Rosner.
Partea bună este că da, ei vorbesc cu alţi copii, este o formă de socializare, mă rog, de pseudo-socializare pe care o au copiii în mediul online, pentru că în viaţa de zi cu zi nu au mai avut posibilitatea să se întâlnească şi la un moment dat încep să şi refuze contactul faţă în faţă, ci preferă această socializare din mediul online. Da, dar ea este tematică, aceasta este îndreptată pe tema jocului, şi nu includ şi alte discuţii pe care copiii le au. Se învârt în jurul jocurilor iar ei se poziţionează ca supuşi unui tratament incorect atunci când sunt eliminaţi, au impresia că nu sunt suficient de buni în condiţiile în care ei au făcut tot posibilul ca să aibă performanţă ş să rămână în joc. Ei simt că nu mai primesc recompensa pentru care erau dispuşi să se implice în joc.
Tentative de suicid în cazul copiilor, înregistrate după închiderea contului de Roblox. Reacţii emoţionale puternice în cazul acestora, explică psihlogul Keren Rosner
În cazul lor este o frustare foarte puternică, atunci când este exclus din joc. Pentru că i se transmite mesajul Nu eşti bun. Iar reacţia emoţională este de a se enerva, furia este foarte puternică, în acele momente au tentaţia de a se răzbuna. Agresivitatea este îndreptată către ei înşişi. Simt că nu mai pot suporta să nu participe, este un aspect foarte important în viaţa lor includerea într-un grup. Este posibilitatea lor momentană de a fi în acest grup online.
Trebuie să avem discuţii cu copiii şi să vedem dacă ameninţarea este o formă de a atrage atenţia, este o formă de a-şi manifesta furia sau ameninţarea este într-adevăr gândită ca o soluţie de a rezolva situaţia pentru că nu suportă acel refuz. Să nu uităm că generaţia copiilor şi adolescenţilor din acest moment sunt copii care sunt foarte revendicativi, au o toleranţă la frustrare foarte redusă, şi au impresia că lucrurile se întâmplă imediat, în funcţie de dorinţa lor. Iar acest joc vine şi spune că ei nu sunt buni, că nu merită, şi că nu pot să obţină ceea ce îşi doresc.
Copiii în general petrec ore în şir dacă nu sunt supravegheaţi, dacă nu li se impune un program, are tendinţa să petreacă foarte multe ore în joc, de ce, pentru că aceste jocuri sunt concepute ca să atragă copiii şi să provoace această dependenţă de joc, să fie acolo pentru că ei primesc recompense, socializează cu alţi copii, sunt în competiţie, dovedesc că sunt buni, au o activitate, este plăcută, este dependentă doar de ei, au putere de decizie în general pot să intre şi să renunţe la joc în orice moment, este o oarecare putere şi confort pe care copilul îl are atunci când joacă online şi această stare de bine şi putere de alegere îl ţine legat de monitor. El petrece ore întregi fără să conştientizeze cum trece timpul, fără să aibă responsabilitatea altor activităţi mult mai importante, în special legate de şcoală, el preferă să rămână în mediul online punând pe loc secundar toate celelalte activităţi şi responsabilităţi ale lui.
Din acest motiv, părinţii se simt neputincioşi, dar în acelaşi timp părinţii care sunt foarte atenţi şi care sunt implicaţi şi dedică timp pot să gestioneze astfel situaţia încât copilul să primească un anumit timp dozat de joc dar să fie antrenat şi în alte activităţi şi el să nu regrete şi să-şi revendice timp mai mult, să se certe, să fie furios, să fie supărat, pentru că aşa se manifestă copiii, devin foarte agresivi şi revendicativi atunci când părintele îi pune limite.
Cum ar trebui să procedeze părinţii
Pedeapsa principală este de a închide internetul sau de a parola calculatorul, funcţionează pentru o perioadă, dar copiii sunt inventivi şi găsesc alte metode de a avea aceleaşi activităţi online, rareori renunţă. Dacă părinţii sunt foarte permisivi, le dau voie copiilor de timpuriu să aibă acces la jocuri şi să petreacă timp şi dintr-o dată vin şi pun limite, sigur că este o discrepanţă în educaţie şi în continuitatea activităţilor pe care le-a avut şi copilul reacţionează şi devine agresiv, cere să petreacă mai mult, nu înţelege de ce părintele şi-a schimbat opinia, de asta trebuie ca prăintele să fie grijuliu de timpuriu, să dozeze timpul copilului, să vadă cu ce se ocupă copilul, cât stă în faţa monitorului, care sunt interacţiunile, limbajul pe care îl fooseşte şi reacţiile emoţionale pentru că în general copiii când sunt antrenaţi în jocuri au nişte reacţii foarte puternice, se manifestă ţipând, se mişcă foarte puternic, au gesturi agresive, lovesc lucrurile din jur, sau pur şi simplu se mişcă foarte vehement atunci când sunt bucuroşi şi câştigă.
Fenomen accentuat în pandemie
Desigur că acest fenomen a escaladat în perioada pandemiei, a fost variantă de a petrece timpul, a fost un substitut al altor activităţi pe care copilul le avea în mod obişnuit şi a fost permisivitatea părinţilor mai mare pentru că au empatizat cu copiii şi au înţeles că ei trec printr-o perioadă dificilă şi au avut tendinţa de a le oferi activităţi plăcute. Copilul s-a simţit confortabil că are timp la discreţie să fie în mediul online dar a intervenit dependenţa, pentru că, petrecând foarte mult timp, foarte multe zile, luni, în mediul online deja unii sunt dependenţi iar atunci când încerci să-i corectezi, copiii au reacţii neaşteptate, foarte agresive, şi un opoziţionism cu care părintele trebuie foarte greu să lupte, trebuie să aibă foarte mare răbdare, să discute foarte mult cu copilul, să vină cu variante, gradual să-l tenteze cu alte activităţi, să petreacă mult timp cu copilul, cu discuţii, făcând altceva împreună, pentru că este foarte greu să schimbi programul unui copil după un an, un an şi jumătate în care el a avut timp suficient şi şi-a permis să petreacă foarte multe ore în faţa monitorului”, a explicat pentru News.ro Keren Rosner.
Un caz îngrijorător a existat în România în luna octombrie a anului trecut. Un copil în vârstă de 12 ani din Buzău a ameninţat pe o platformă de jocuri online ( Roblox) că se sinucide, după ce contul de joc i-a fost închis de administratorul platformei pe motiv că băiatul a avut discuţii în contradictoriu cu un alt jucător online. Cei care gestionează site-ul au anunţat atunci Interpol Washington. Cu ajutorul celor de la Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională – Biroul Naţional Interpol dar şi al poliţiştilor buzoieni şi al parchetului băiatul a fost depistat şi audiat în prezenţa tatălui şi consiliat apoi cu privire la riscurile şi responsabilităţile legate de mediul online.
Imediat după acest incident Poliţia Română a realizat o campanie de informare pe Facebook legat de acest aspect, printr-un mesaj informativ numit „Voi ştiţi ce face copilul vostru în mediul online?”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
