Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Raed Arafat arată, într-un mesaj transmis vineri, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, că în România există probleme serioase de acces la îngrijirile din sistemul sanitar, iar omul de rând a ajuns să plătească din buzunarul său îngrijirile medicale indiferent dacă este asigurat sau nu, pentru că sistemul a fost lăsat să se dezvolte astfel încât să nu protejeze pacientul.
"Astăzi, 7 aprilie, este ziua mondială a sănătăţii! Cred că este bine, pe lângă urările de la mulţi ani pe care trebuie să le adresăm personalului din sistemul sanitar, medici, farmacişti, asistenţi, paramedici, personal auxiliar... etc. pentru munca depusă şi pentru activitatea continuă în folosul pacientului, să începem să reflectam la sistemul sanitar din Romania şi la ce ar trebui să ofere acest sistem, şi la rolul adevărat al unui sistem sanitar într-o ţară, indiferent că vorbim de România sau de orice altă ţară europeană sau din afara spaţiului european”, a scris Raed Arafat în mesajul postat pe pagina sa de Facebook.
Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, spune că accesul la sănatate trebuie să fie unul universal şi necondiţionat şi precizează că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia de mai multe ori că asigurarea serviciilor medicale trebuie să se facă prin finanţare indirectă, prin taxe şi asigurări, fără plăţi directe de orice fel din partea pacientului sau a familiei acestuia.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Sănătatea nu ar trebui să fie abordată ca o «piaţă liberă», în care să ne jucăm de-a furnizori de servicii şi competitori şi afacerişti, folosind cuvinte mari despre competiţia şi «concurenţa sănătoasă» care ridică calitatea. Studiile pe plan mondial nu confirmă aceste abordări, ba mai mult, ele vorbesc de un comportament paradoxal al sistemelor sanitare când se aplică principiul «pieţei libere»”, a precizat Arafat.
Secretarul de stat atenţionează că, în prezent, în România sunt probleme serioase de acces la îngrijirile în sistemul sanitar.
"Omul de rând plăteşte din buzunarul său ca să obţină îngrijirile necesare, indiferent că este asigurat sau nu, pentru că sistemul a fost astfel lăsat să se dezvolte în ultimii ani încât să nu protejeze pacientul şi să nu existe pârghii adevărate prin care pot fi luate măsuri împotriva celor care se joacă cu sănătatea oamenilor”, mai arată Arafat în mesajul său.
Raed Arafat spune că dacă, aşa cum cineva afirma recent, "laudativ şi plin de mândrie”, că peste 75% din sistemul sanitar romanesc este privat, atunci acest sector să-şi asume şi cel puţin 75% din nemulţumirile populaţiei faţă de sistemul sanitar.
"Până şi în sectorul public, în spitalele de urgenţă şi în altele, multe din servicii sunt deja externalizate. (…) Când se termină sumele alocate laboratoarelor private sau «furnizorilor de servicii» imagistice, la jumătatea lunii, cum se întâmplă de regulă, toţi pacienţii care merg ulterior sunt puşi să plătească sume importante sau altfel sunt puşi pe liste de aşteptare care durează uneori luni de zile. La fel se întâmplă cu imagistica şi cu investigaţiile complexe, cum ar fi computer tomografiile sau cele prin rezonanţă magnetică. Mulţi dintre pacienţii refuzaţi de «furnizorii de servicii» se îndreaptă ca ultimă speranţă la serviciile de urgenţă, nu cumva pot să-şi rezolve problema acolo, ducând la aglomerarea unităţilor de primiri urgenţe, care au rămas ultimul bastion accesibil zi şi noapte pacienţilor încasând toate criticile din cauza aglomerării şi a timpilor de aşteptare fără ca vina să fie a lor sau a pacienţilor în final”, susţine Arafat.
El precizează că spitalele şi ambulatoriile publice au rămas în urmă cu dotarea, de multe ori ca să lase loc sectorului comercial, cu care încheie contracte "din «lipsa», de multe ori intenţionată, a echipamentelor proprii".
Secretarul de stat susţine că spitalele publice de urgenţă nu pot fi abordate ca entităţile comerciale pentru că ele au un rol social extrem de important, care se extinde şi către unul de siguranţă naţională când vine vorba de pregătirea pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă complexe şi dezastrelor.
"Dacă un spital public nu poate să se menţină cu fondurile proprii, acesta poate deveni insolvabil şi chiar poate intra în faliment. Adică, cu alte cuvinte, dacă Spitalul Judeţean de Urgenţă Oradea sau Târgu Mureş sau chiar Floreasca sau Universitarul în Bucureşti nu se auto-menţin cu veniturile proprii, atunci le închidem. Chiar aşa? Şi cu ce le înlocuim dacă le închidem? Şi unde merg pacienţii care au nevoie de îngrijiri de urgenţă, şi cine îi asigura asistenţa medicală de urgenţă? Sectorul comercial? Acolo, dacă nu se face profit, chiar se închide, iar ca să facă profit, trebuie ca veniturile să fie semnificativ mai mari decât cheltuielile. Cum va fi acest lucru cu operaţiile pe cord, cu operaţiile complexe şi mai ales cu pacienţii care costă sute de mii de lei cât sunt la terapie intensivă după ce au suferit un accident grav sau o îmbolnăvire gravă? Eventual cu asigurarea unei coplăţi semnificative de către pacient sau familia pacientului, ce nu recomanda sub nicio formă OMS. Poate dacă ajungem la astfel de situaţii, atunci se vor găsi şi soluţiile de finanţare suplimentară într-un fel sau altul! Însă costurile cu siguranţa vor creşte într-un mod necontrolabil”, atenţionează Arafat.
Secretarul de stat mai spune că un lucru grav i se pare şi că unele persoane de la nivel decizional susţin că finanţarea unor proiecte prin fonduri europene care au ca beneficiar spitalele publice aparţinând autorităţilor locale ar fi ajutor de stat.
"Sunt convins că această idee se va extinde şi la dotarea asigurată de stat, mergând pe firul unei logici periculoase prin care se consideră că dacă un spital este finanţat din veniturile proprii, atunci orice dotare din partea statului sau sprijin ar fi sub incidenţa ajutorului de stat şi aşa putem să începem să închidem spitalele respective pentru că, la finanţarea actuală, ele nu au cum să se menţină funcţionale fără programe şi proiecte şi sprijin din partea statului”, a adăugat Arafat.
El a menţionat că, în 2009, Curtea Constituţională a stabilit că finanţarea de către stat a entităţilor publice nu înseamnă imixiune în piaţa economică şi discriminare faţă de sectorul privat, pentru că sectorul public nu are un scop comercial, ci o misiune publică încredinţată de stat.
"Mai mult, în decizia sa, Curtea Constituţională a precizat că statul nu este obligat să finanţeze comercianţii privaţi din fondurile publice cum ar fi Fondul Naţional Unic pentru Asigurări Sociale de Sănătate. Cu alte cuvinte, statul poate decide dacă finanţează anumite entităţi private şi exact ce finanţează la aceste entităţi. La acest moment, aproape că finanţăm tot ce apare de la an la an. Chiar dacă sumele pe sănătate cresc, noi le distribuim în fiecare an la mai multe entităţi, chiar dacă la Ministerul Sănătăţii la momentul aprobării unei investiţii private se scrie clar că finanţarea din fondurile publice nu se garantează”, a mai arătat Raed Arafat.
Secretarul de stat a adăugat că dacă banii erau suficienţi, nu era o problemă finanţarea entităţilor private, însă în situaţia în care fondurile abia sunt suficiente pentru acoperirea nevoilor din sectorul public, "există o problemă serioasă de abordare şi chiar de moralitate asupra modului în care ne folosim fondurile sociale destinate asigurării funcţionarii sistemului sanitar”.
Raed Arafat mai spune că a deschis acest subiect ca să poată începe o dezbatere pe aceste teme.
"Cu siguranţă aş fi scris acest material indiferent cine ar fi fost ministru al Sănătăţii, pentru că nu vreau să se priceapă că ce am scris ar fi o critică sau o încercare de a da indicaţii. Ce scriu aici este deja cunoscut de foarte mulţi şi nu reprezintă un secret, însă o abordare deschisă care să ne permită sa vedem şi cum gândesc oamenii de rând este binevenită”, arată secretarul de stat.
El precizează că majorarea salariilor în sectorul sanitar poate duce la stabilizarea acestuia doar dacă acest pas este însoţit de măsuri concrete, în special organizatorice, care să stabilească modul în care asistenţa medicală este asigurată continuu în sectorul public şi modul în care accesul pacienţilor este garantat şi protejat faţă de abuzurile cu care ei se întâlnesc la acest moment.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
