USR solicită adoptarea, în sesiunea extraordinară, a modificărilor Codului Silvic pentru a evita sesizarea Curţii de Justiţie a UE din cauza tăierilor ilegale de păduri

O mare parte dintre acestea răspund solicitărilor Comisiei Europene, din ultimatumul transmis României, joi, pe problema tăierilor ilegale şi a încălcării directivelor europene de mediu. Dacă România nu se conformează în termen de o lună, riscă un proces la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, arată USR, într-un comunicat de presă remis, vineri, news.ro.

 

„În cele două săptămâni ale sesiunii extraordinare a Parlamentului, este timp suficient pentru a adopta modificările la Codul Silvic la Camera Deputaţilor, în condiţiile acestea au trecut deja, cu unanimitate, de Senat. Din păcate, atât în şedinţa de luni, din Comisia pentru Agricultură şi Silvicultură a Camerei Deputaţilor, cât şi în şedinţa maraton, de peste zece ore, de ieri, de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), am constatat că se încearcă fie amânarea adoptării legilor de modificare a Codului Silvic, fie eliminarea articolelor care vizează stoparea tăierilor ilegale de păduri. Mai mult, s-au propus şi amendamente toxice, cum e celebrul ”amendament Schweighofer”, de abrogare a articolului anti-monopol din Codul Silvic, care i-ar permite companiei austriece să controleze piaţa răşinoaselor din România, în detrimentul procesatorilor autohtoni şi a cetăţenilor care au nevoie de lemn de foc”, a explicat senatorul USR Mihai Goţiu, membru în Comisia pentru ape şi păduri, unul dintre iniţiatorii modificărilor propuse.

 

Printre măsurile propuse de USR şi a căror blocare, ori amânare, se încearcă prin pasarea responsabilităţii între comisiile de specialitate de la Camera Deputaţilor şi MMAP, se numără:

 

– trecerea de la vânzarea lemnului pe picior la vânzarea lemnului fasonat (pentru eliminarea aproximărilor în spatele cărora se maschează tăieri ilegale)

 

– completarea definiţiei materialelor lemnoase din Codul Silvic (pentru a bloca o altă modalitate de ”albire” a lemnului tăiat ilegal pe motiv că nu e considerat a fi… lemn)

 

– stoparea tăierilor de păduri din parcurile naţionale

 

– transparentizarea procedurilor de aprobare a amenajamentelor silvice şi avizările de mediu pentru aceste amenajamente

 

– facilitarea accesului în pădure pe jos şi cu bicicleta şi înăsprirea sancţiunilor (inclusiv încadrarea ca infracţiune a transportului ilegal de lemne).

 

O mare parte a acestor modificări se regăsesc în ultimatumul transmis, joi, României, de Comisia Europeană, din cauza tăierilor ilegale de păduri şi a încălcării directivelor europene de mediu.

 

„După dezbaterile de la Senat, încheiate cu adoptarea transpartinică a modificărilor, a urmat un contra-atac la Camera Deputaţilor, încercându-se să se inducă ideea că ar afecta interesele administratorilor şi proprietarilor de păduri, publici şi privaţi, ori a industriei de prelucrare a lemnului şi prin întreţinerea unui conflict artificial între aceştia şi reprezentanţii societăţii civile. În realitate, stoparea tăierilor ilegale de păduri şi valorificarea lor sustenabilă, cu încurajarea procesatorilor autohtoni de mobilă, şi în acord cu normele de protecţie a mediului, este în interesul tuturor, atât din punct de vedere economic, cât şi al unui viitor sănătos pentru copiii şi nepoţii noştri. Furtul şi distrugerea pădurilor nu reprezintă dezvoltare sustenabilă, ci, pur şi simplu, furt şi distrugere”, a adăugat Mihai Goţiu.

 

Senatul a adoptat, în această sesiune, mai multe legi de modificare a Codului Silvic, avându-i iniţiatori şi co-iniţiatori pe mai mulţi parlamentari USR.

 

Acestea au fost comasate şi vor fi dezbătute la Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, într-o singură lege.

 

În Comisia pentru agricultură şi silvicultură de la Camera Deputaţilor au fost depuse, însă, mai multe amendamente menite să lase fără conţinut modificările adoptate de Senat, precum şi amendamente legate de alte articole din Codul Silvic, a căror modificare nu s-a discutat la Senat, arată sursa citată

 

Printre acestea din urmă se numără propunerea de eliminare a articolului anti-monopol din Codul Silvic, de care ar profita compania HS Timber Group (fostă Holzindustrie Schweighofer). Precedenta tentativă de eliminare a acestui articol din Codul Silvic a stat la baza protestelor cu zeci de mii de oameni în stradă, în mai 2015, la Cluj, Bucureşti şi în multe alte localităţi din ţară şi Diaspora.

 

În urma divergenţelor de opinii din Comisia pentru agricultură şi silvicultură, s-a solicitat o şedinţă tehnică la Ministerul Mediului, care a avut loc, joi, cu participarea atât a reprezentanţilor administratorilor şi proprietarilor de păduri, cât şi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu. A existat un consens, după peste zece ore de discuţii, doar pe câteva modificări, astfel încât decizia se întoarce la comisiile de raport de la Camera Deputaţilor şi, apoi, la plen.

Urmărește-ne și pe Google News