Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, vineri, după discuţiile informale de la Budapesta, că decizia oficială a aderării depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen urmează să fie luată în Consiliul Uniunii Europene.
Ca şi în alte dăţi, preşedinta executivului european sprijină ideea aderării depline, inclusiv cu graniţele terestre, a României şi Bulgariei la Schengen.
Ea spune, într-o postare pe X, că discuţiile informale de vineri, de la Budapesta, au avut „un rezultat pozitiv”, pe care îl „salută” şi sugerează că România şi Bulgaria vor adera deplin la Schengen în 2025.
În postarea pe X, făcută în engleză, română şi bulgară, von der Leyen spune că îşi doreşte ca anul 2025 să aducă „un Schengen mai puternic”.
„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi, la Budapesta. Urmează decizia oficială a Consiliului UE. Să vedem în 2025 cum Schengen devine mai puternic”, a scris Ursula von der Leyen.
aparţin pe deplin spaţiului Schengen.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 22, 2024
Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol.
Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi, la Budapesta.
Urmează decizia oficială a @EUCouncil.
Să vedem un Schengen mai puternic în… pic.twitter.com/2kH7R0Kkqe
Premierul Marcel Ciolacu, însoţit de membri ai guvernul, a efectuat vineri o vizită de lucru în Ungaria, unde a avut consultări cu privire la procesul de integrare deplină a României în Spaţiul Schengen, Ungaria fiind ţara care deţine până la sfârşitul anului preşedinţia semestrială a Consiliului UE. În paralel, vicepremierul şi ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a avut întâlniri cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne al Uniunii Europene.
În conferinţa de presă comună susţinută de Marcel Ciolacu şi Viktor Orban vineri, premierul Ungariei a anunţat că s-a convenit ca de la 1 ianuarie 2025 România să devină membră a spaţiului Schengen şi cu graniţele terestre. El a precizat că decizia se va lua la Bruxelles, în 12 decembrie, iar preşedinţia ungară va înainta un memoriu ce va fi validat de miniştrii de interne ai UE.
„Dacă toate merg conform planurilor noastre, atunci de la 1 ianuarie, dacă mă duc la domnul premier cu maşina, nu voi mai fi oprit la frontieră, ci voi putea conduce maşina de la Budapesta la Bucureşti fără să fie vreun control”, a spus Viktor Orban.
„Toate criteriile au fost întrunite şi toate barierele care au făcut imposibilă aderarea României la spaţiul Schengen au fost eliminate. Asta înseamnă că am convenit că toate cele patru ţări (România, Bulgaria, Ungaria şi Austria - n.r.) vor depune eforturi necontenit ca de la 1 ianuarie România să devină membră a spaţiului Schengen, nu doar pe cale aeriană şi maritimă, ci şi terestră, decizie pentru care este nevoie de toţi miniştrii de interne ai Uniunii Europene”, a spus premierul Ungariei, în declaraţiile comune cu premierul Marcel Ciolacu susţinute la Budapesta.
CITEȘTE ȘI Viktor Orban anunţă că s-a convenit ca de la 1 ianuarie 2025 România să devină membră a spaţiului Schengen, pe terestru: Decizia se va lua la Bruxelles, în 12 decembrie, preşedinţia ungară va înainta un memoriuLa rândul său, premierul Marcel Ciolacu a spus că s-a ajuns la un acord şi la nivelul miniştrilor de interne din cele patru state implicate, care sunt prezenţi la Budapesta, şi s-a declarat încrezător că după 13 ani, România va reuşi o aderare completă la Schengen până la finalul anului.
CITEȘTE ȘI Marcel Ciolacu: Am ajuns la un acord şi la nivelul miniştrilor de interne din cele patru state implicate, care sunt prezenţi la Budapesta. Sunt încrezător că, după 13 ani, România va reuşi o aderare completă la Schengen până la finalul anuluiRomânia şi Bulgaria au intrat la sfârşitul lui martie 2024 în Schengen doar cu graniţele aeriene şi maritime, în urma unui compromis, după ce Austria şi-a menţinut mult timp un veto în această privinţă. În cazul Bulgariei, s-a împotrivit aderării la Schegen şi Olanda, nu numai Austria. Obiecţiile celor două state UE au fost alimentate în special de îngrijorările legate de imigraţia ilegală, dar şi de lupta împotriva corupţiei (în cazul Bulgariei - n.r.).
Pentru deciziile în legătură cu aderarea unui stat la Schengen este nevoie de unanimitatea celor 27 de membri UE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.