Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea USR pe legea prin care PSD, PNL, UDMR şi AUR au dat undă verde construirii de hidrocentrale mici în ariile protejate. Partidul preciza atunci când a depus obiecţia de neconstituţionalitate la CCR că majoritatea parlamentară „apără interesele băieţilor deştepţi din energie şi îi scapă de răspundere penală pe cei care au cheltuit circa 300 milioane de euro în proiecte ilegale”. CCR a motivat, după decizia de admitere a obiecţiei de neconstituţionalitate formulată de USR, că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului. „Rezultă că substanţa legii, astfel cum a fost aprobată de cea dea doua Cameră, nu mai vizează modificarea limitelor ariilor naturale, ci regimul juridic al proiectelor hidroenergetice deja derulate în cadrul acestora, regim derogatoriu de la cel de drept comun”, arată comunicatul de presă al Curţii.
UPDATE - „În şedinţa din 2 noiembrie 2022, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea art. 56 ind. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice este neconstituţională”, arată CCR, într-un comunicat de presă.
Astfel, Curtea Constituţională a reţinut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura şi condiţiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate (cine poate solicita modificarea limitelor, modul şi condiţiile în care se realizează), pe când forma adoptată de Camera Deputaţilor se referă tangenţial la această problemă, substanţa reglementării normative referindu-se la condiţiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecţia mediului înconjurător.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„Rezultă că substanţa legii, astfel cum a fost aprobată de cea dea doua Cameră, nu mai vizează modificarea limitelor ariilor naturale, ci regimul juridic al proiectelor hidroenergetice deja derulate în cadrul acestora, regim derogatoriu de la cel de drept comun. Curtea a reţinut că, deşi nu există o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, există deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, acestea conţinând viziuni conceptuale diferite. În aceste condiţii, Curtea a constatat că legea criticată nu respectă principiul bicameralismului, fiind contrară art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie”, mai indică sursa citată.
ŞTIREA INIŢIALĂ - Pe 23 martie, USR a sesizat Curtea Constituţională cu privire la acest proiect de lege adoptat de către Parlament, argumentând, printre altele, faptul că Legislativul nu a respectat principiul bicameralismului.
„Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca şi cum ţi-ai tăia o mână şi ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast. Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a creşte producţia de energie cu 0,4%. Distrugem ariile naturale protejate pentru un câştig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbeşte pentru a îmbunătăţi cadrul legal. De ce? Doar pentru că nişte băieţi deştepţi au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcţii ceauşiste din care s-au îmbogăţit firmele lor de casă. Iar acum vor să îşi desăvârşească opera, să acopere aceste ilegalitaţi constatate deja de către instanţele de judecată şi să mai pompeze nişte sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure şi copiii şi nepoţii noştri. Invocarea războiului şi a nevoii de siguranţă energetică sunt doar manipulări ticăloase, cinice. Nu se asigură cu proiectele astea ceauşiste, din care se îmbogăţesc nişte şmecheri. Nu e nicio siguranţă energetică! Cu sub 1% creştere a producţiei nu se îmbunătăţeşte nimic în mod semnificativ. Singurele lucruri certe sunt doar distrugerea iremediabilă a mediului şi călcarea în picioare a principiilor de funcţionare a statului de drept”, a declarat atunci deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei.
„USR se împotriveşte legii din mai multe considerente. Pe de o parte, nu există o cuantificare a efectelor negative pe care le va avea legea din perspectiva mediului, impactului local şi, implicit, a sănătăţii oamenilor. Ceea ce ştim sigur este, însă, că vom avea de plătit amenzile usturătoare pe care Comisia Europeană le va stabili pentru România ca parte a procedurii de infringement. Pe de altă parte, legea îi scapă de răspundere penală pe care care au cheltuit sute de milioane de euro pe construcţii ilegale, bani care au intrat în buzunarele băieţilor deştepţi de la firmele de partid. De fapt, de asta a şi fost adoptată legea pe repede-înainte, de asta şi-au dat mâna PSD, PNL, UDMR şi AUR”, a adăugat deputatul USR Adrian Giurgiu.
În sesizarea depusă la CCR, USR a invocat 11 argumente de neconstituţionalitate. Printre ele, încălcarea principiului bicameralismului, în condiţiile în care există diferenţe majore de conţinut juridic între forma adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi forma adoptată de Camera Deputaţilor săptămâna trecută. Practic, se poate spune că au fost discutate două proiecte de lege total diferite din perspectiva conţinutului.
De asemenea, USR a invocat încălcarea dreptului la un mediu sănătos.
„O lege care exonerează «poluatorul» de la obligativitatea întocmirii studiilor de impact şi a studiilor de evaluare adecvată este profund neconstituţională, afectând dreptul fundamental la ocrotirea sănătăţii. Deteriorarea corpurilor de apă, distrugerea ecosistemelor acvatice, precum şi a habitatelor forestiere afectează inclusiv sănătatea umană. Finalitatea studiilor de impact asupra mediului o reprezintă şi stabilirea soluţiilor pentru prevenirea sau limitarea impactului ecologic mai sus menţionat, precum şi identificarea autorităţilor responsabile în situaţia dezastrelor ecologice, pe principiul «poluatorul plăteşte». În condiţiile în care legea ridică protecţia garantată ariilor protejate pentru astfel de proiecte hidroenergetice, acordând, în schimb, «imunitate» proiectelor hidroenergetice prin simpla invocare a interesului public major, riscul creat pentru mediul înconjurător şi sănătatea umană este unul major”, arată USR în sesizare.
USR a invocat, totodată, încălcarea obligaţiilor şi responsabilităţilor României faţă de Uniunea Europeană, prin nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 11, 191, 194 şi 288 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, precum şi în Directivele nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, nr. 43/92 CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, nr. 60/2007 privind privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, nr. 147/2009 privind conservarea păsărilor sălbatice şi în Directiva nr. 52/2014 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Contestarea la CCR de către USR a legii PSD privind finalizarea hidrocentralelor abandonate este un demers iresponsabil, iraţional şi profund anti-naţional. „Invocând tot felul de chichiţe de mediu, inconştienţii de la USR nu fac altceva decât să favorizeze creşterea gradului de dependenţă energetică a României faţă de Federaţia Rusă, ceea ce contravine eforturilor întreprinse la nivelul întregii Uniuni Europene”, a mai precizat USR, în comunicatul de presă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
