Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) se solidarizează punctului de vedere exprimat de Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU) privind noua lege a drepturilor minorităţilor naţionale adoptată în data de 8 decembrie 2023. ”AUR a atras atenţia în nenumărate rânduri asupra faptului că etnicilor români din Ucraina nu li se permite să înveţe în limba română, că nu li se permite să îşi păstreze identitatea naţională. Nici prin noua lege nu se rezolvă aceste probleme după cum arată CNRU”, spune liderul AUR George Simion, după ce CNRU a criticat noua lege a minorităţilor naţionale din Ucraina afirmând că aceasta respinge sintagma de şcoli pentru minorităţile naţionale, statuându-se dreptul doar la clase, nu reglementează libera utilizare a simbolurilor naţionale, nu stabileşte modul de folosire a limbilor minoritare în administraţie şi justiţie, modul de reprezentare a minorităţilor şi nu ia în considerare toate recomandările Comisiei de la Veneţia. CNRU a solicitat autorităţilor ucrainene să facă eforturile necesare pentru a aduce legislaţia ucraineană în concordanţă deplină cu Opiniile Comisiei de la Veneţia, cu prevederile Constituţiei şi cu angajamentele internaţionale ale Ucrainei, iar autorităţilor române ”să persevereze în dialogul cu Ucraina pentru normalizarea situaţiei în care se află comunitatea românească”.
AUR precizează că, încă de la începutul lunii, a subliniat că noua lege a minorităţilor din Ucraina nu îmbunătăţeşte în mod substanţial regimul de care se bucură românii din Ucraina.
”Cei peste 500.000 de etnici români vor fi supuşi în continuare unui proces de asimilare forţată extrem de dur. Prin legea privind drepturile minorităţilor naţionale din Ucraina, Rada Supremă a „coafat” problema minorităţii româneşti, fără a o rezolva în mod real, după cum arată şi CNRU care a subliniat că această lege creează doar iluzia unor schimbări în loc să stabilească în mod clar şi în măsură deplină drepturile garantate prin Constituţie şi prin angajamentele internaţionale ale Ucrainei”, arată AUR.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”AUR a atras atenţia în nenumărate rânduri asupra faptului că etnicilor români din Ucraina nu li se permite să înveţe în limba română, că nu li se permite să îşi păstreze identitatea naţională. Nici prin noua lege nu se rezolvă aceste probleme după cum arată CNRU, care spune că Ucraina trebuie să revină la conceptul de asigurare a procesului de învăţământ în şcoli, după cum prevăd tratatele bilaterale ucraineano-române, şi nu în clase separate. Legea privind drepturile minorităţilor naţionale este o condiţie esenţială pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Prin legea adoptată în data de 8 decembrie 2023, puterea de la Kiev vrea să păcălească Uniunea Europeană că îndeplinieşte criteriile cu privire la minorităţile naţionale”, a declarat George Simion, preşedintele AUR.
Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU), uniune civică care reuneşte peste 20 de organizaţii nonguvernamentale pentru cultura română şi organe de presă din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia, Odesa şi Kiev, a transmis că apreciază efortul statului ucrainean de a-şi moderniza legislaţia în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale în urma solicitărilor UE şi organismelor internaţionale competente, dar, analizând în detaliu parcursul, spiritul şi litera schimbărilor legislative adoptate de legislativul ucrainean din ultimii ani, ”îşi exprimă consternarea faţă de modul în care Rada Supremă a Ucrainei înţelege să rezolve doar de ochii lumii gravele probleme cu care se confruntă minorităţile naţionale din Ucraina, inclusiv minoritatea românească, în perioada de după 2017, anul aprobării Legii Educaţiei, adoptând la 08 decembrie 2023 Legea privind modificarea unor legi ale Ucrainei referitoare la Opinia Consiliului Europei şi a structurilor acestuia privind drepturile minorităţilor naţionale (comunităţilor) în unele domenii”.
”E a treia încercare din acest an de modificare a legislaţiei privind regimul juridic al minorităţilor naţionale. Se vede cu ochiul liber că legiuitorii ucraineni revin mereu la propriile legi adoptate anterior nu din proprie iniţiativă, nu din profunda conştientizare a necesităţii de stabilire a unui cadru juridic echitabil în relaţiile interetnice din ţară, ci sub presiunea instituţiilor europene care, cu toată indulgenţa pe care o arată Ucrainei, nu pot accepta chiar întrutotul strâmtorarea, prin legi părtinitoare, a drepturilor cetăţenilor de altă etnie decât cea titulară”, afirmă reprezentanţii românilor din Ucraina, exprimându-şi regretul că ”Rada Supremă a respins proiectul de lege al guvernului ucrainean cu nr.10288, discutat cu minorităţile naţionale, propunând, în locul acestuia, un alt proiect de lege, redactat şi votat în pripă, fără a fi dezbătut în prealabil”.
Conform reprezentanţilor românilor din Ucraina, legea recent adoptată respinge sintagma de şcoli pentru minorităţile naţionale, statuându-se dreptul doar la clase (grupe). De asemenea, prevederile noii legi se referă la predarea în limbile minorităţilor naţionale în paralel cu limba de stat, ceea ce conduce la ”interpretarea legii de către autorităţi după bunul plac, aşa cum se întâmplă în prezent”.
”Noua lege nu reglementează libera utilizare a simbolurilor naţionale. De asemenea, n-a stabilit modul de folosire a limbilor minoritare în administraţie şi justiţie, modul de reprezentare a minorităţilor, lăsându-se loc liber arbitrariului. Legea nu ia în considerare toate recomandările Comisiei de la Veneţia, ignorându-se astfel opiniile forului consultativ european. Suntem astfel privaţi de nişte drepturi pe care le-am avut deja. Redactarea în manieră nouă, restrictivă, a vechilor prevederi, care lasă loc interpretărilor, ne întăreşte convingerea că noua lege nu face altceva decât să demonstreze pe cât se poate de clar adevăratele intenţii ale autorităţilor ucrainene care, în loc să asigure un climat prietenos pentru păstrarea identităţii naţionale a minorităţilor, repetă, schimbând sloganurile, aceeaşi veche tactică de asimilare accelerată a acestora”, mai reclamă românii din Ucraina.
Ei cer autorităţilor ucrainene (Preşedinţia, Rada Supremă, Cabinetul de Miniştri) să facă eforturile necesare pentru a aduce legislaţia ucraineană în concordanţă deplină cu Opiniile Comisiei de la Veneţia, cu prevederile Constituţiei şi cu angajamentele internaţionale ale Ucrainei, dar şi cu bunul simţ. Totodată, solicită autorităţilor române ”să persevereze în dialogul cu Ucraina pentru normalizarea situaţiei în care se află comunitatea românească, îndeosebi educaţia în limba maternă la toate nivelele”.
”Solicităm tuturor părţilor implicate să trateze cu responsabilitate situaţia comunităţii istorice româneşti din Ucraina, care a avut destul de suferit de pe urma fostului regim totalitar, să se comporte faţă de această comunitate naţională autohtonă cu deplin respect, în spiritul bunei înţelegeri, a unei veritabile bune vecinătăţi şi a edificării unui viitor comun, cu adevărat european”, se arată în finalul documentului semnat de membrii Comitetului Coordonator al Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina - Eugen Patraş - vicepreşedinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Vasile Bâcu - preşedinte al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, Marin Gherman - preşedinte al Centrului Media BucPress din Cernăuţi, Mihai Mecineanu - preşedinte al Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
