Studiu IRES: Trei sferturi dintre români consideră că în ţară lucrurile merg într-o direcţie greşită, aproape jumătate cred că anul 2018 va fi mai prost. UE, primarul şi presa, primele în topul încrederii, Parlamentul şi partidele, ultimele

Trei sferturi dintre români consideră că în ţară lucrurile merg într-o direcţie greşită, doar 17% apreciind că direcţia în care se îndreaptă ţara este cea bună.

Mai mult de jumătate dintre români, 59%, se declară deloc mulţumiţi sau nu prea mulţumiţi de felul în care trăiesc, procentul celor foarte mulţumiţi sau destul de mulţumiţi fiind de 40%. Cei mai mulţi nemuţumiţi se regăsesc în rândurile celor cu studii elementare şi medii.

În ceea ce priveşte evaluarea lui 2017 comparativ cu precedentul, 45% dintre cei chestionaţi spun că anul a fost mai prost, pentru 30% a fost la fel, iar 24% spun că a fost mai bun. Întrebaţi cum cred că for trăi peste un an, 46% dintre intervievaţi au răspuns că vor trăi mai prost, 24% cred că vor trăi la fel, iar 25% consideră că vor trăi mai bine.

La întrebarea "Cum credeţi că va fi anul 2018 pentru România, în comparaţie cu acest an?", 46% au răspuns că anul va fi mai prost, 24% că va fi la fel şi 28 % că va fi mai bun.

Cei mai mulţi români, 27%, au fost îngrijoraţi în 2017 de criza politică, 24% de creşterea preţurilor, 15% de boală, 13% de lipsa locurilor de muncă, 6% de lipsa veniturilor, 5% de nesiguranţa locului de muncă, 4% de lipsa de perspectivă, 2% de singurătate, 3% de altceva, iar 1% spun că nu au fost îngrijoraţi de nimic.

Pentru 8% dintre cei intervievaţi, cel mai important eveniment al lui 2017 a fost moartea Regelui Mihai, tot 8% fiind şi procentul celor pentru care cel mai important eveniment al anului a fost reprezentat de protestele din ianuarie - februarie. Pentru 5% cel mai important eveniment a fost Ziua Naţională, iar pentru 4% creşterea salariior sau a pensiilor, urmate de Ordonanţa 13/Legile justiţiei - 3%, schimbarea Guvernului Grindeanu şi criza politică 0 2%, preluarea puterii de către PSD - 1%. Mai mult de jumătate, însă, 53%, nu ştiu sau nu răspund, iar 7% nu consideră că au existat eveniment importante în 2017.

Un procent de 56% dintre cei chestionaţi spun că nu sunt deloc mulţumiţi de politica românească în 2017, iar 34% spun că nu sunt prea mulţumiţi, 8% fiind destul de mulţumiţi şi 1% foarte mulţumiţi.

Aproape o treime dintre români, 30%, consideră că evenimentul politic major al lui 2017 a fost schimbarea legilor Justiţiei, 28% - manifestaţiile împotriva Ordonanţei 13, 17% - majorarea salariilor din mediul bugetar, 12% - schimbarea Guvernului Grindeanu, 8% - reforma fiscală iniţiată de Guvern, 1% - altul, iar 4% nu ştiu sau nu răspund.

În topul încrederii în instituţii, pe primul loc se află Uniunea Europeană cu 51% declarând că au multă şi foarte multă încredere, urmată în ordine de primar - 49%, mass media - 43%, preşedintele ţării - 39%, BNR - 30%, organizaţii neguvernamentale - 26%, FMI - 21%, prim-ministru - 20%, Parlament - 15%, partidele politice - 10%.

Responsabil pentru felul în care au mers lucrurile în 2017 în România este considerat de 47% dintre repondenţi Guvernul, în timp ce 23% consideră că este Parlamentul, 22% preşedintele şi 4% BNR.

În ceea ce priveşte ţările cu care românii consideră că trebuie să avem o relaţie mai bună, ordinea este Germania (64%), SUA  (57%), Franţa (45%), Marea Britanie (38%), Italia (34%), Moldova (29%), Spania (29 %), Rusia (24%), Ungaria (22%), Ucraina (21 %).

Pentru 20% dintre cei chestionaţi, cea mai mare realizarea a ultimilor 100 de ani este ieşirea de sub comunism, urmată de Marea Unire - 15%, aderarea la UE - 8%, regimul comunist - 7%, alte opţiuni situându-se la 1%, în timp ce 32 % nu ştiu sau nu răspund.

Cel mai mare eşec al ultimilor 100 de ani este considerat de 10% Revoluţia din 1989, urmată de liderii de după 1990 - 8%, era comunistă - 7%, conducerea actuală - 5%, perioada post-comunistă, distrugerea industriei - 4%.

19% dintre cei chestionaţi consideră că prioritatea guvernanţilor în umrătorii 10 ani ar trebui să fie crearea locurilor de muncă, 14% - creşterea nivelului de trai şi respectarea promisiunilor, dezvoltarea economică - 9%, creşterea veniturilor populaţiei - 5%, îmbunătăţirea stării sistemului de învăţământ - 4%, combaterea corupţiei - 4%, îmbunătăţirea stării sistemului snaitar şi dezvoltarea infrastructurii rutiere câte 3 %, legi coerente şi stabilitate politică câte 2%. Alte opţiuni au fiecare câte 1%.

Studiul a fost realizat în perioada 6 - 8 decembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilist de 1627 de subiecţi cu vârsta peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Eroarea maximă tolerată este de +/- 2,5%.