Scântei: PNL a votat în Comisia juridică în favoarea ridicării imunităţii lui Florian Bodog. Sper ca votul plenului Senatului să fie unul majoritar favorabil pentru a arăta în mod clar că nu dorim să folosim imunitatea ca instrument politic

„Toţi cei patru reprezentanţi #PNL în Comisia Juridică a Senatului au votat astăzi ÎN FAVOAREA ridicării imunităţii parlamentare a lui Florian Bodog, fost ministru PSD al sănătăţii. Alături de senatorii liberali Claudia Mihaela Banu, Daniel Fenechiu, Vasilică Potecă, am considerat că procurorii trebuie să înceapă urmărirea penală a fostului ministru şi că menirea Parlamentului nu este obstrucţionarea Justiţiei. Ca senator PNL şi preşedintă a Comisiei juridice a Senatului regret că dintre cele 13 voturi exprimate, doar 6 voturi au fost pentru ridicarea imunităţii lui Florian Bodog. Votul a fost secret, iar alţi şase senatori s-au abţinut, în vreme ce un vot a fost împotriva ridicării imunităţii. Sper ca votul plenului Senatului să fie unul majoritar favorabil pentru a arăta în mod clar că nu dorim să folosim imunitatea ca instrument politic şi procedural pentru a împiedica înfăptuirea justiţiei. Suntem egali în faţa legii, iar Parlamentul nu trebuie să fie scut pentru protejarea unor parlamentari, foşti sau actuali miniştri, suspectaţi de săvârşirea unor fapte penale pe durata mandatului de ministru”, a scris Iuliana Scântei luni pe Facebook.

Ea a prezentat şi motivele pentru care a votat da la ridicarea imunităţii lui Bodog.

„Motivele pentru care am spus da la ridicarea imunităţii lui Florian Bodog reprezintă în acelaşi timp şi alinierea la standardele europene în privinţa cercetării de către procurori a parlamentarilor. Mai jos, vă prezint considerentele mele:

1. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea guvernamentală, ci doar o altă măsură de protecţie, de ordin procedural, menită să ocrotească interesul public în exercitarea atribuţiilor unui ministru.
Or în speţa Bodog nu intră sub protecţia mandatului de ministru al sănătăţii, faptele săvârşite de fostul ministru al sănătăţii, ca angajator, în relaţiile de muncă cu o fostă consilieră personală.

2. Prin Raportul privind statul de drept, adoptat în anul 2020, Comisia Europeană remarcă faptul că în România, Parlamentul afectează prin deciziile sale, eficacitatea derulării urmăririlor penale în cazul cererilor de autorizare a investigaţiilor cu privire la un deputat sau senator atunci când acesta deţine în acelaşi timp sau a deţinut funcţia de ministru. Răspunzând recomandărilor formulate de MCV şi de GRECO, Camera Deputaţilor şi-a modificat regulamentul de procedură în 2019, făcând trimitere la criteriile stabilite de Comisia de la Veneţia, dar Senatul nu are o procedură similară. Două cereri din 2019 de începere a urmăririi penale în cazul a doi foşti miniştri şi parlamentari au fost respinse.

3. Prin ultimul Raport privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare MCV (COM(2019) 499 Bruxelles, 22.10.2019), Comisia Europeană a constatat că “la începutul lunii iunie 2019, a fost respinsă o cerere din partea organelor de urmărire penală de ridicare a imunităţii preşedintelui Senatului, iar în luna septembrie, Senatul a respins o cerere de începere a urmăririi penale în cazul unui senator care a fost ministru al sănătăţii." iÎn consecintă, Comisia solicita prin Raportul MCV ca Parlamentul să remedieze Recomandarea nr.10 privind: „Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie. De asemenea, guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneţia şi al GRECO.”

4. Raportul Comisiei de la Veneţia privind scopul şi ridicarea imunităţii parlamentare CDL-AD(2014)011" stabileşte criterii obiective şi linii directoare cu valoare de standarde europene comune pentru ridicarea imunităţii parlamentare ( capitolul V) pentru a evita utilizarea abuzivă a imunităţii, precum şi deciziile selective şi arbitrare.

Normele naţionale privind inviolabilitatea parlamentară ar trebui:

• să poată fi ridicate, urmând proceduri clare şi imparţiale

• să nu protejeze împotriva investigaţiilor preliminare ale cazului în cauză

• să nu se aplice dacă membrul este prins în flagrant delict

• să nu se aplice infracţiunilor deosebit de grave

• să nu se aplice infracţiunilor minore sau administrative, cum este şi speta senatorului Bodog Florian Dorel, fost ministru al sănătăţii”, mai arată Scântei.

Senatoarea PNL a mai spus că votul de luni din comisia juridică arată „pocrizia, dar şi lipsa de obiectivitate a unor senatori si a unor partide precum PSD şi dorinta acestora de a folosi artificial şi politic o garanţie de procedura pentru a împiedica soluţionarea unor dosare penale privind miniştrii (foşti sau actuali)”.

„Comisia juridică nu are competenţa de a efectua judecăţi de valoare procesuală asupra fondului cauzei şi nici să se pronunţe cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia senatorului în cauză sau dacă acuzaţiile formulate justifică sau nu solicitarea de începere a urmăririi penale. Cu astfel de decizii, Parlamentul nu va reuşi să işi consolideze legitimitatea şi transparenţa democratică, va slăbi prin astfel de decizii, statul de drept şi va obstrucţiona înfăptuirea justitiei pentru toţi”, a adăugat Scântei.

Comisia juridică a Senatului a adoptat luni raport de respingere pentru cererea DNA privind avizarea urmăririi penale în cazul fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog. Urmează votul într-un plen al forului legislativ. Vicepreşedinta Comisiei juridice Elena-Simona Spătaru a declarat, pentru News.ro, că USR-PLUS va cere ca votul la plen să fie, tot cu bile, însă la vedere, pentru a vedea fiecare senator dacă îşi asumă votul şi cum şi-l asumă.

Liderul deputaţilor PSD Alfred Simonis a anunţat că senatorii social-democraţi vor vota pentru încuviinţarea urmăriri penale în cazul fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog.

DNA solicită avizul Senatului pentru urmărirea penală a fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog, fiind a doua oară când o astfel de solicitare îl vizează pe acesta.

Fostul ministru este suspectat de abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Conform procurorilor, acesta ar fi acţionat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcţia de consilier personal să îşi încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contract şi ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.