Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri, cu 171 de voturi "pentru", 91 de voturi "împotrivă" şi nouă abţineri, modificările legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, după ce modificările au fost contestate la Curte de către 38 de parlamentari ai PNL şi USR, iar legea a fost declarată parţial neconstituţională.
Astfel, Comisia juridică a modificat marţi legea pentru a fi în acord cu decizia Curţii.
La art.66. alin (1),coform modificării, “judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea Procurorului General al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În forma declarată neconstituţională, procurorii nu puteau fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu acordul plenului CCR, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general. Modificarea de către Comisiei permite acum urmărirea penală, iar reţinerea, arestarea, percheziţionarea sau trimiterea în judecată se poate face cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea procurorului general, din procedură fiind eliminat ministrul Justiţiei.
O altă modificare prevede că cel care îl informează pe preşedintele CCR de o infracţiune flagrantă comisă de un judecător al Curţii este procurorul general, nu ministrul Justiţiei.
De asemenea, art. 68 alin. (3), la propunerea PSD, se abrogă: “Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curii Constituionale, pentru un mandat complet de 9 ani.”
Camera Deputaţilor are calitate de primă Cameră sesizată, proiectul urmând să ajungă la Senat pentru votul final şi la preşedinte pentru promulgare.
Sesizarea de neconstituţionalitate a modificărilor aduse Legii 47/1992 privind organizarea şi functionarea CCR fost depusă în 23 februarie de 38 de senatori PNL şi USR, care spun că legea a fost adoptată cu încălcarea mai multor dispoziţii constitutionale care prevăd ca justiţia se infaptuieşte în numele legii şi că este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
Semnatarii sesizării spuneau că legea încalcă independenţa judecătorilor constituţionali, principiul separaţiei puterilor în stat, egalitatea cetăţenilor în faţă legii şi a autorităţilor publice şi recomandări ale Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept.
"Această imunitate reglementată de legiuitorul ordinar pentru judecătorii Curţii Constituţionale este mai extinsă decât oricare dintre imunităţile şi măsurile de protecţie stabilite de legiuitorul constituant pentru parlamentari, pentru preşedintele României şi pentru membrii Guvernului", arătau senatorii PNL şi USR în sesizare.
Sesizarea a fost admisă pe data 20 martie de către CCR, iar legea a ajuns din nou la Comisia juridică, unde a fost modificată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
