Un proiect de HG promovat de Ministerul Dezvoltării care prevede introducerea unor taxe pentru autovehiculele care circulă în Zonele cu Niveluri Scăzute de Emisii a fost retras de pe agenda Guvernului şi nu va fi discutat, întrucât nu a respectat solicitarea premierului Marcel Ciolacu de a fi validat în coaliţie.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Proiectul de HG promovat de Ministerul Dezvoltării (condus de ministrul PNL Adrian Veştea - n.r) cu privire la introducerea unor taxe pentru autovehiculele care circulă în Zonele cu Niveluri Scăzute de Emisii nu va intra în dezbaterea Guvernului. Această iniţiativă, care are un impact social ridicat şi care introduce taxe noi, nu a respectat solicitarea premierului Marcel Ciolacu de a parcurge în prealabil o etapă de consultare publică şi de a fi validată politic în interiorul Coaliţiei de Guvernare”, a transmis, marţi, PSD.

Formaţiunea a precizat că, prin urmare, ”proiectul va fi scos de pe agenda Guvernului”.

Evenimente

11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: Raiffeisen Bank

În 26 iulie, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei anunţa ”deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a proiectului următorului act normativ – HOTĂRÂRE privind metodologia de elaborare a regulilor de acces, a modului de aplicare a tarifelor, precum şi a excepţiilor aferente zonelor cu nivel scăzut de emisii”

Potrivit Notei de fundamentare, stabilirea şi aprobarea zonelor cu nivel scăzut de emisii trebuie să respecte prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, având în vedere necesitatea introducerii unor măsuri legislative care să conducă la îmbunătăţirea calităţii aerului ca urmare a condamnării România de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe cauza C 638/18, pentru depăşire sistematică şi persistentă a valorilor limită zilnice pentru microparticule (PM10) pentru intervalul 2007-2016 şi a valorilor limită anuale pentru intervalul 2007-2014 cu excepţia anului 2013 în zona RO32101 (Bucureşti, România) şi de a se asigura că perioada de depăşire este cât mai scurtă cu putinţă.

”Oraşele din România se confruntă cu o serie de probleme cauzate de extinderea urbană şi de serviciile de transport public inadecvate, de reţelele rutiere incoerente, de trotuarele subdimensionate şi de soluţiile de parcare inadecvate, dar problema majoră este traficul, care este foarte aglomerat şi frecvent congestionat. Atunci când vorbim despre mobilitate urbană durabilă, trebuie să luăm în considerare nu numai transportul de persoane, ci şi transportul de mărfuri, o componentă importantă a aglomeraţiei urbane. În anul 2019, Bucureştiul a fost cel mai congestionat oraş din Uniunea Europeană şi al 14-lea cel mai congestionat oraş din lume, iar timpul pierdut în trafic de bucureşteni la orele de vârf ajunge să fie de peste 227 de ore anual, echivalentul a 9 zile întregi sau 28 de zile lucrătoare”, se arată în Nota de fundamentare.

Potrivit documentului citat, „zonele cu nivel scăzut de emisii definesc zone geografice specifice situate în medii urbane, în general, şi în care aplică restricţii privind circulaţia vehiculelor în funcţie de nivelul de emisii”.

”Principalul obiectiv al stabilirii acestor zone este îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea poluării mediului, contribuind astfel la protejarea sănătăţii publice. În zonele cu nivel scăzut de emisii este permis accesul doar al vehiculelor care respectă standardele stabilite prin regulamentul adoptat de către autoritatea publică locală. În aceste zone pot fi aplicate taxe sau restricţii celor care nu respectă aceste standarde”, se mai arată în document.

Nivelul de impact al zonelor cu nivel scăzut de emisii asupra calităţii aerului depinde de multe lucruri, cum ar fi:

  • standardul de emisii stabilit;
  • modul în care zona cu nivel scăzut de emisii este implementată (controlată);
  • tipurile de vehicule care sunt vizate;
  • arealul/spaţiul geografic al zonei cu nivel scăzut de emisii;
  • modul în care operatorii de vehicule aleg să se conformeze (de exemplu, dacă aleg să cumpere un vehicul nou, să monteze ulterior un filtru complet de particule diesel sau să cumpere un vehicul la mâna a doua care respectă standardul, să schimbe tipul de combustibil);
  • parcul de vehicule înainte de punerea în aplicare a zonei cu nivel scăzut de emisii (de exemplu, vechimea flotei, tipul de vehicule şi procentul de vehicule diesel şi pe benzină);
  • importanţa diferitelor surse de poluare din oraşul respectiv;
  • cât de severe sunt problemele legate de calitatea aerului.

Zonele cu nivel scăzut de emisii, potrivit propunerii Ministerului Dezvoltării, nu reprezintă doar o schimbare în reglementarea mobilităţii, ci oferă şi beneficii semnificative atât pentru oraşe, cât şi pentru locuitorii acestora.

Principalele beneficii sunt, potrivit iniţiatorilor: 

  • îmbunătăţirea calităţii aerului – prin restricţionarea accesului vehiculelor, se realizează o reducere directă a emisiilor de gaze, precum dioxidul de carbon (CO2), monoxidul de carbon (CO) şi alţi compuşi;
  • protecţia sănătăţii publice – reducerea poluării aerului în zonele cu nivel scăzut de emisii are un efect asupra reducerii problemelor de sănătate, mai ales a celor respiratorii, cum ar fi astmul, bronşita, alergiile. Adoptarea unor forme de mobilitate activă, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta, îmbunătăţeşte şi întreţine starea de sănătate. Acest lucru nu numai că este benefic pentru sănătatea rezidenţilor, dar reduce şi costurile cu asistenţa medicală;
  • utilizarea combustibililor regenerabili – zonele cu nivel scăzut de emisii promovează tranziţia către surse de energie mai puţin poluante, cum ar fi energia electrică produsă din surse regenerabile, precum şi hidrogenul verde sau combustibilii regenerabili. Această măsură contribuie în continuare la reducerea amprentei de carbon a sistemelor de transport şi la decarbonizarea progresivă a oraşelor;
  • dezvoltarea mobilităţii urbane durabile – mobilitatea urbană durabilă este prezentată ca un răspuns cuprinzător şi foarte eficient. Oraşele cu zone cu nivel scăzut de emisii se concentrează pe reducerea emisiilor, preferând vehiculele cu etichetă ecologică şi promovând mijloace de transport ecologice, facilitând mobilitatea în anumite zone ale oraşului.

”Prin adoptarea hotărârii de Guvern pentru aprobarea metodologiei de elaborare a regulilor de acces, a modului de aplicare a tarifelor, precum şi a excepţiilor aferente zonelor cu nivel scăzut de emisii autoritatea centrală competentă  oferă autorităţilor publice locale  competenţele juridice şi tehnice necesare pentru a stabili şi a pune în aplicare zone cu nivel scăzut de emisii”, au mai arătat iniţiatorii.

 

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.