Diviziunile puternice dintre cele 27 de state membre ale UE vor ieşi la iveală luni, când miniştrii comerţului vor avea prima ocazie de a discuta despre cum să răspundă la tarifele SUA, scrie cotidianul Financial Times, conform căruia Italia, Grecia, Ungaria, dar şi România s-ar opune unei escaladări a războiului comercial cu Donald Trump.
Preşedintele american Donald Trump a lovit Bruxelles-ul cu o combinaţie de trei lovituri - tarife sectoriale pentru oţel şi aluminiu, separat o taxă pentru industriei auto şi o rată tarifară de 20 % pentru aproape orice altceva.
În acest context, Comisia Europeană analizează măsurile înainte de a formula un răspuns pentru Washington.
„Principalul obiectiv este să ieşim din acest consiliu cu un mesaj unitar”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE cu privire la reuniunea de luni a miniştrilor UE pentru comerţ.
Acest lucru ar putea fi dificil, comentează Financial Times. Franţa şi Germania militează pentru un răspuns de retorsiune puternic şi rapid, însă ţări precum Italia, Grecia, România şi Ungaria se opun escaladării, susţine corespondentul la Bruxelles al cotidianului financiar britanic. Celelalte state membre susţin în mare parte strategia de amânare a Comisiei Europene şi pregătesc măsuri, oferind în acelaşi timp concesii pentru a negocia ridicarea tarifelor.
Adepţii unei poziţii dure doresc ca executivul european, care are competenţe extinse în materie de politică comercială, să îşi încarce „bazooka” în materie de comerţ, aşa-numitul instrument anti-coerciţie, care i-ar permite să lovească companiile americane de tehnologie şi alţi furnizori de servicii.
Pentru a obţine majoritatea calificată necesară, toate statele membre mari ar trebui să sprijine această iniţiativă, inclusiv Italia. Premierul italian Giorgia Meloni trebuie „să aleagă o tabără”, între colegii săi naţionalişti din SUA şi UE, conform cuvintelor unui al doilea diplomat UE.
Un nou raport al Centrului pentru Politici Europene susţine că UE trebuie să pregătească o ripostă masivă „dintr-o lovitură” - inclusiv folosind instrumentul anti-coerciţie - pe lângă negocieri. „Anunţul preşedintelui Trump privind tarifele din „ziua eliberării” nu este un conflict comercial în limitele regulilor. Este o încercare în toată regula atât de a rescrie ordinea economică internaţională, cât şi de a constrânge Europa şi alţi parteneri comerciali să i se supună”, a declarat Georg Riekeles, unul dintre autori. Cu alte cuvinte, alegerea lui Meloni poate fi amânată, dar nu evitată, comentează Financial Times.
Premierul italian Giorgia Meloni s-a angajat duminică să protejeze companiile care au suferit daune din cauza tarifelor impuse de preşedintele american Donald Trump. Potrivit Reuters, Meloni se confruntă cu un act de echilibru diplomatic, deoarece este un aliat al lui Trump, dar trebuie, de asemenea, să apere un sector de export italian care ar avea de suferit din cauza tarifului de 20% planificat pentru bunurile din Uniunea Europeană. „Nu am fost, desigur, de acord cu decizia Statelor Unite, dar suntem pregătiţi să desfăşurăm toate instrumentele - în termeni de negocieri şi din punct de vedere economic - necesare pentru a sprijini întreprinderile şi sectoarele noastre care ar putea fi penalizate", a declarat Meloni într-un mesaj video adresat unui congres al partidului Liga al vicepremierului Matteo Salvini, aliat în coaliţia guvernamentală. De asemenea, ea a cerut UE să dilueze reglementările şi politicile, cum ar fi pachetul de mediu Green Deal, despre care a spus că, de asemenea, ar frâna afacerile. „Solicităm încă o dată cu fermitate ca Europa să revizuiască reglementările ideologice ale Green Deal şi suprareglementarea în fiecare sector, care constituie astăzi tarife interne reale ce ar sfârşi prin a se adăuga fără sens la cele externe”, a spus ea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
