Este regretabil că ministerul condus de Cristian Ghinea nu a folosit experienţa românilor din Parlamentul European pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), declară la RFI eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă. El precizează că nu s-a întâmplat "nimic catastrofal" legat de PNRR, dar consideră că s-a pierdut timp.
România va depune PNRR la Bruxelles pe 31 mai, conform anunţului făcut de ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.
În opinia lui Gheorghe Falcă, asta arată că România mai are de lucru.
"Confirmă că mai avem de lucru. Vreau să ştiţi că în Parlamentul European, doi români au fost raportori pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, domnul Siegfried Mureşan şi domnul Pîslaru, şi cred că trebuia să folosim munca acestor doi oameni. Apoi, tot în PE, eu am fost raportor din partea Partidului Popular European pe Semestrul European, care ne spune cum trebuie să gestionăm fondurile europene 2021-2027 şi cum trebuie să gestionăm PNRR. Regretabil este că ministerul nu a folosit experienţa acestor trei oameni care pot vorbi la concret", precizează Falcă.
Eurodeputatul PNL explică ce anume ar fi trebuit să facă ministerul condus de Cristian Ghinea (USR PLUS).
"Ministerul este minister integrator. În momentul în care faci un plan, lucrezi cu fiecare minister, apoi tu trebuie să integrezi propunerile ministerelor pe cele şase direcţii pe care le-am aprobat noi în PE în 11 februarie, în momentul în care le integrezi, trebuie să prezinţi studiile, studiile de impact, studiile de trafic, reducerea CO2, modul în care vom face digitalizarea pe toate cele şase domenii şi apoi reformele pentru fiecare sistem. De aceea, aceste lucruri trebuiau prezentate şi aşa cum aţi văzut, s-a dus cu o mie de pagini şi s-a întors cu o sută de pagini de lucru, ceea ce până la urmă nu putem spune că e rău, spunem că e pe drumul bun, pentru că în această etapă sunt consultări care vor duce la un rezultat pozitiv".
Gheorghe Falcă spune în contextul problemelor legate de PNRR că nu s-a întâmplat nimic grav, dar crede că România poate îmbunătăţi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
"Nu putem spune că s-a întâmplat ceva grav, dar putem spune că putem îmbunătăţi acest PNRR, folosind experienţa unor oameni, folosind capacitatea unor oameni care ştiu să administreze, care ştiu să aplice reforme în anumite domenii. Eu sunt în Comisia de Transporturi, am spus de mult timp că pe lângă metroul de la Cluj, trebuie introdus metroul de la Bucureşti la Otopeni, este în zona de mobilitate, în zona verde, în zona digitală, are toate cele trei mari componente acest proiect. Mai mult de atât, atunci când vorbesc despre autostrăzi, noi trebuia să prezentăm impactul de mediu pentru aceste autostrăzi, să arătăm că o autostradă reduce dioxidul de carbon faţă de traficul care este acum în blocaj pe anumite drumuri naţionale. Mai mult decât atât, atunci când prevezi staţii de încărcare, nu prevezi doar 36. Regretabil este că pe traseul de autostradă noi nu avem trecute parcări securizate. Pentru aceste parcări securizate UE acordă fonduri suplimentare. Chiar România nu doreşte să se facă în ţară parcări securizate, există un document al ministrului Transporturilor, care opreşte existenţa parcărilor securizate în acest domeniu. De aceea, o discuţie cu oameni care sunt de meserie, eu sunt inginer constructor de căi ferate, drumuri şi poduri, am lucrat cu fonduri europene, sunt în Comisia de Transporturi la PE, ar fi ajutat până acum să fie mult mai bună prezentarea României", afirmă europarlamentarul.
Întrebat dacă s-a pierdut timp şi dacă România s-a mişcat prea lent, eurodeputatul a răspuns: "Da şi poate am primit ceea ce am şi oferit. Eu îmi aduc aminte că în noiembrie s-a prezentat o primă formă a PNRR şi acea formă a fost atacată atât de domnul Ghinea, cât şi de cei de la PSD, deşi abia în februarie am aprobat noi modul în care va exista Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Eu cred că s-a greşit puţin şi la comunicare, că trebuia să spunem foarte clar: dragi cetăţeni din România, uitaţi, acestea sunt direcţiile, avem la dispoziţie aproape 30 de miliarde de euro, mergem în prima negociere cu un pachet de proiecte de 40 de miliarde de euro, vom negocia, astfel încât în timp de o lună să ajungem la 30 de miliarde de euro, să ne atingem interesele naţionale legate de modul în care funcţionează PNRR. Apoi, când te-ai întors din prima negociere, să fi spus tu ca ministru: am avut această negociere, mai avem de lucru în această zonă, vom corecta în această zonă, o să reducem în primă fază de la 40 la 35, apoi la 32 şi evident în final, după o lună de negociere, trebuie să ajungi la 30 de miliarde. De aceea, nu s-a întâmplat nimic catastrofal, pentru că în momentul în care tu te întorci acasă, vei lucra astfel încât într-o lună de zile să prezinţi un program viabil".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
