Preşedinta USR, Elena Lasconi, a reacţionat luni la raportul Comisiei de la Veneţia, arătând că aceasta confirmă că turul doi al alegerilor prezidenţiale a fost anulat în mod abuziv de Curtea Constituţională, pentru că o decizie de anulare a alegerilor putea fi luată numai în situaţii excepţionale şi Biroul Electoral Central era prima instituţie care trebuia să aibă o reacţie.
”Comisia de la Veneţia ne spune suficient de clar, pentru cine vrea să audă şi să înţeleagă, că modul în care CCR a anulat la noi alegerile prezidenţiale a fost unul abuziv. BEC trebuia să ia o decizie în acest caz, nu cei nouă judecători ai CCR, numiţi politic. România are reguli clare pentru alegeri, BEC avea responsabilităţi, dar a preferat să fie un pion într-un joc mai mare, care a dus la călcarea în picioare a democraţiei noastre. BEC avea obligaţia să menţină votul fiecăruia dintre noi în siguranţă şi să intervină. Nu a făcut-o! CCR a fost lăsată să ia această decizie abuzivă pentru ca nimeni să nu o mai poată contesta. Asta nu e democraţie funcţională. Nu voi renunţa, sunt aici să apăr democraţia şi, în ciuda tuturor piedicilor care mi se pun, voi lupta pentru ca fiecare vot să fie apărat! România merită să fie ţara în care fiecare cetăţean e respectat, iar statul lucrează pentru oameni!”, declară Elena Lasconi, preşedinta USR.
Ea arată că ”potrivit Comisiei de la Veneţiei, deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui luate de cel mai înalt organ electoral şi astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de către cel mai înalt organ judiciar, curte constituţională sau o instanţă electorală specializată, atunci când există un astfel de organ judiciar.
”În cazul nostru, decizia nu a fost luată de Biroul Electoral Central şi, în orice caz, nu a putut fi contestată. De asemenea, forul european subliniază că, dacă există atribuţia curţilor constituţionale de a invalida din oficiu alegeri, aceasta trebuie limitată la circumstanţe excepţionale şi reglementată în mod clar [alin. 27]. Iar anularea unei părţi a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanţe excepţionale, ca ultima ratio, şi cu condiţia ca neregulile din procesul electoral să fi afectat rezultatul votului [paragrafele 18 şi 39]. Nici raportat la această concluzie nu se poate spune ca decizia CCR a fost una justificată. Se putea, în extremis, anula doar primul tur al alegerilor. Urmând ca acesta să fie reluat”, a explicat Lasconi.
„Chiar şi acum, la mai bine de o lună şi jumătate, nimeni nu ştie de ce şi pe baza căror dovezi a decis CCR ca în România să nu mai fie al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Sau poate ştie preşedintele Iohannis, care a mai căpătat câteva luni de stat la Cotroceni prin aceeaşi decizie a CCR. Trebuie să ne uităm cu mare atenţie la concluziile Comisiei de la Veneţia pentru că explicaţiile date, procedurile care trebuie urmate în astfel de situaţii excepţionale, reprezintă temelia pentru apărarea democraţiei şi eliminarea oricăror abuzuri”, afirmă Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei.
Tot din raportul Comisiei de la Veneţia rezultă că sesizarea din oficiu a CCR nu a fost una corectă, pentru ca nu este prevăzută expres de lege. Practic, CCR şi-a arogat puteri extraordinare şi prin asta a încălcat regulile de bune practici în materie electorală şi a afectat democraţia.
”Cât priveşte perioada interimatului în cea mai înaltă funcţie în stat, Comisia de la Veneţia arată că aceasta trebuie să fie una foarte scurtă şi să rezulte clar din lege. Or, în cazul lui Klaus Iohannis, prelungirea mandatului pentru o perioadă atât de lungă, printr-o interpretare forţată a legii, poate fi şi ea considerată o formă de abuz”, arată comunicatul USR.
Comisia de la Veneţia îşi declină, într-un raport publicat luni, competenţa de a se pronunţa asupra deciziei Curţii Constituţionale a României cu privire la anularea alegerilor prezidenţiale. Standardele internaţionale nu impun şi nici nu interzic în principiu deciziile din oficiu ale curţilor constituţionale de anulare a unui scrutin, dar ele ar trebui să fie limitate la circumstanţe excepţionale şi clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
Deşi anularea rezultatelor alegerilor trebuie, în principiu, să fie întemeiată pe încălcarea legii, trebuie avut în vedere faptul că instanţele constituţionale pot avea competenţa de a evalua constituţionalitatea legislaţiei electorale şi de a invalida alegerile, dacă au constatat că legislaţia nu garantează dreptul la alegeri libere, inclusiv în cazurile în care legea nu reuşeşte să reglementeze aspecte importante ale campaniei electorale şi elementele principale ale alegerilor, precizează raportul Comisiei de la Veneţia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
