PNL a trecut prin mai multe scindări în epoca post-revoluţionară, începând chiar cu primul an de la reînfiinţare - 1990. PNL-AT, PNL-CD, PNL- Câmpeanu, PLD şi ALDE au fost cele mai importante facţiuni desprinse din PNL. Acum, în contextul Congresului, perspectiva unei rupturi în partid este vehiculată din nou.
PNL a fost reînfiinţat la începutul anului 1990, imediat după căderea regimului comunist, primul preşedinte fiind Radu Câmpeanu. În iulie 1990, mai mulţi tineri liberali, printre care Călin Popescu Tăriceanu, Dinu Patriciu şi Andrei Chiliman, se desprind din PNL şi formează un nou partid: PNL - AT (Aripa Tânără).
În noiembrie 1991, se formează Conveţia Democrată Română (CDR), ca mişcare de opoziţie la Frontul Salvării Naţionale (FSN) condus de Ion Iliescu. Din CDR făceau parte: Partidul Naţional Liberal (PNL), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), Partidul Social Democrat din România (PSDR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Alianţa Civică (PAC), Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) şi mai multe formaţiuni civice.
În aprilie 1992, Radu Câmpeanu a scos PNL din CDR, astfel încât la alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, partidul a participat pe liste proprii şi a ratat intrarea în Parlament.
Decizia lui Radu Câmpeanu de a ieşi din CDR a provocat a doua rupere a partidului: din PNL s-a desprins o grupare condusă de Nicolae Cerveni, care dorea rămânerea PNL în CDR. Astfel, s-a format Partidul Naţional Liberal-Convenţia Democratică (PNL-CD).
După eşecul de la parlamentare, Radu Câmpeanu a fost înlocuit în fruntea PNL cu Mircea Ionescu Quintus, fapt care a dus la formarea a două grupări în interiorul partidului: tabăra Quintus şi tabăra Câmpeanu. La finalul anului 1993, Radu Câmpeanu a fost exclus din PNL şi, împreună cu alţi membri liberali, a format un nou partid: PNL- Câmpeanu.
Întoarcerea fiilor risipitori
În 1993, PNL-AT fuzionează cu o grupare desprinsă din PNL-CD. Rezultă o nouă formaţiune: Partidul Liberal 1993 (PL ‘93), condus de Horia Rusu. În 1997, PL ‘93 fuzionează cu vechiul PNL-CD (ce mai rămăsese din el), în ciuda opoziţiei lui Nicolae Cerveni, liderul muribundului PNL-CD. Noua formaţiune rezultată din fuziunea PL ‘93 şi PNL-CD ia numele de Partidul Liberal. În 1998, Partidul Liberal (în componenţa căruia se aflau foştii disidenţi din PNL-AT şi PNL- CD) se reintegrează în PNL. Nicolae Cerveni ajunge în PRM lângă Corneliu Vadim Tudor.
În 2003, odată cu întoarcerea lui Radu Câmpeanu în vechiul PNL, se închide etapa scindărilor liberale din primii ani de tranziţie.
Anii 2000, o nouă ruptură
În octombrie 2006, în plină guvernare PNL-PD, mai mulţi lideri liberali, printre care Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica, intră în conflict cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, care ocupa şi funcţia de preşedinte al PNL. Stolojan şi Stoica, apropiaţi ai preşedintelui Traian Băsescu, sunt excluşi din partid. Cei doi rup o parte din PNL şi formează Partidul Liberal Democrat (PLD). Din conducerea noului partid fac parte Raluca Turcan, Gheorghe Flutur şi Cristian Boureanu. În decembrie 2007, PLD fuzionează cu PD şi ia naştere un nou partid: PDL, condus de Emil Boc.
În 2014, se destramă alianţa dintre PSD şi PNL (USL). Senatorul liberal Călin Popescu Tăriceanu rupe o parte din PNL şi formează Partidul Liberal Reformator, cu scopul de a continua USL alături de Victor Ponta şi PSD.
În acelaşi an, PNL, ieşit din alianţa cu PSD, fuzionează cu PDL, partid grav afectat de măsurile de austeritate impuse în timpul guvernării Boc. Noul partid rămâne cu denumirea istorică de PNL şi-l susţine pe Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale din 2014. Fuziunea dintre PNL şi PDL marchează întoarcerea în partid a vechilor disidenţi: Teodor Stolojan, Raluca Turcan, Gheorghe Flutur.
PLR, partidul desprins din PNL sub conducerea lui Călin Popescu Tăriceanu, a fuzionat în 2015 cu Partidul Conservator (PC) fondat de Dan Voiculescu. Noua formaţiune a luat numele de ALDE şi s-a dezintegrat după ce a ratat intrarea în Parlament la alegerile generale din decembrie 2020.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
