Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi, sesizarea Guvernului în legătură cu respingerea ordonanţei de urgenţă care prevede creşterea etapizată a alocaţiilor pentru copii, potrivit unui comunicat al instituţiei. La începutul lunii, Executivul a sesizat CCR asupra Legii privind respingerea OUG 123/2020 pentru modificarea articolului 3 din Legea 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii. Guvernul a motivat că nu a fost întrunit cvorumul legal al şedinţelor Senatului şi Camerei Deputaţilor în care a fost adoptată respingerea ordonanţei de urgenţă. Social-democraţii i-au transmis premierului Ludovic Orban că banii din buget pe care i-a transferat „în puşculiţa electorală a PNL pentru a cumpăra primari la bucată”, erau suficienţi pentru dublarea alocaţiilor pentru copii. Reprezentanţii PSD adaugă că judecătorii Curţii Constituţionale au spus din nou Guvernului că legea privind dublarea alocaţiilor trebuie respectată. Premierul Ludovic Orban a afirmat că PNL va dubla alocaţiile pentru copii, însă etapizat, aşa cum a decis Guvernul, în cinci trepte, iar ultima creştere va fi până la 1 iulie 2022. Şeful Executivului a adăugat că mai există o cale de atac, după ce Curtea Constituţională a respins sesizarea privind respingerea OUG care prevede creşterea etapizată a alocaţiilor, însă aşteaptă să vad motivarea CCR pe această decizie. Orban a adăugat că impactul dublării alocaţiilor este de 7 miliarde pe an, ceea ce ar creşte deficitul cu 0,6%.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
UPDATE „Plenul Curţii Constituţionale, în cadrul controlului anterior promulgării, a respins, ca neîntemeiate: Cu unanimitate de voturi,Obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Guvernul României şi a constatat că este constituţională, în raport cu criticile formulate, Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/2020 pentru modificarea art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii”, informează reprezentaţii CCR, într-un comunicat de presă emis joi.
ŞTIREA INIŢIALĂ Pe 19 august, Camera Deputaţilor a adoptat decizional, proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă privind creşterea etapizată a alocaţiilor pentru copii. Prin decizia Parlamentului, rămâne în vigoare legea care prevede dublarea alocaţiilor de la 1 septembrie, de la 150 la 300 de lei.
La începutul lunii septembrie, Executivul a sesizat CCR privind respingerea acestei legi care aprobă ordonanţa de urgenţă ce prevede majorarea etapizată a alocaţiilor pentru copii.
Potrivit sesizării de neconstituţionalitate formulate de Guvern, nu a existat cvorumul legal de şedinţă în plenurile Senatului şi Camerei Deputaţilor atunci când a fost adoptată respingerea OUG privind creşterea etapizată a alocaţiilor pentru copii.
„Indiferent dacă este obligatoriu sau nu ca dezbaterea actelor juridice să aibă loc în prezenţa majorităţii membrilor Camerelor, referitor la cvorumul legal prevăzut de Constituţie la momentul adoptării legilor, hotărârilor şi moţiunilor:
- la Senat, condiţia existenţei cvorumului legal este obligatorie încă de la momentul deschiderii şedinţei şi se prezumă pe toată durata desfăşurării ei – inclusiv la momentul adoptării actelor juridice aflate pe ordinea de zi a şedinţei respective – până la momentul la o care o verificare a prezenţei parlamentarilor evidenţiază inexistenţa unui cvorum legal: constatarea îndeplinirii acestei condiţii constituţionale revine preşedintelui Senatului/preşedintelui de şedinţă, iar în cazul în care se constată că acesta nu este întrunit, preşedintele suspendă şedinţa şi anunţă ziua şi ora de reluare a lucrărilor;
- la Camera Deputaţilor, această condiţie este obligatorie numai la momentul desfăşurării votului asupra actelor juridice, indiferent dacă acesta are loc în aceeaşi şedinţă în care s-a desfăşurat dezbaterea acestora sau în cadrul unei sesiuni distincte; regulile de constatare a existenţei cvorumului sunt similare cu cele instituite la Senat;
- existenţa îndeplinirii cvorumului legal la momentul adoptării actelor juridice este o condiţie prealabilă, ce trebuie îndeplinită pentru exercitarea votului de către membrii fiecărei Camere şi nu o condiţie atestată de rezultatul votului exprimat asupra legilor, hotărârilor şi moţiunilor”, arată textul sesizării la CCR.
De asemenea, Executivul explică faptul că legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2020 pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii a fost adoptată de Senat în şedinţa din data de 11 august 2020 şi de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, în şedinţa din data de 19 august. În ambele Camere, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea prevederilro art. 67 din Constituţie (Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor – prevederea articolului – n.r.).
„Întrucât la deschiderea şedinţei, preşedintele nu a anunţat, în conformitate cu prevederile art. 124 alin. (3) din Regulamentul Senatului, numărul senatorilor care şi-au înregistrat prezenţa (electronic), nu poate funcţiona prezumţia admisă pe cale jurisprudenţială de instanţa constituţională, a îndeplinirii condiţiei cvorumului legal. Mai mult, la momentul deschiderii sesiunii de vot, de asemenea, preşedintele de şedinţă nu a menţionat numărul senatorilor prezenţi (electronic)”, conform sursei citate.
Executivul mai arată că, potrivit stenogramei şedinţei Camerei Deputaţilor din data de 19 august 2020, preşedintele de şedinţă a precizat, la deschiderea acesteia, următoarele: «Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din toalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 154. Ordinea de zi şi programul au fost distribuite electronic pe pagina de internet a Camerei. Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice».
„Aşadar, la momentul deschiderii şedinţei, condiţia cvorumului legal, prevăzută de art. 67 din Constituţie, nu era îndeplinită (faţă de numărul total al deputaţilor, era necesar ca electronic să îşi înregistreze prezenţa un număr de cel puţin 165 de deputaţi) motiv pentru care prezumia relativă dezvoltată pe cale jurisprudenţială nu poate opera în situaţia de faţă. Numărul de parlamentari prezenţi înregistraţi electronic era însă suficient pentru a permite dezbaterea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. (...) Când iniţiativele legislative de pe ordinea de zi au fost supuse votului final, preşedintele de şedinţă nu a realizat nicio verificare a cvorumului, în exercitarea unei obligaţii regulamentare exprese, pentru a asigura îndeplinirea condiţiei constituţionale pentru adoptarea unei legi”, potrivit sursei menţionate.
Totodată, Guvernul motivează emiterea acestei OUG prin faptul că varianta actului normativ pentru dublarea alocaţiilor pentru copii de la începutul lunii august nu avea sustenabilitatea financiară în bugetul de stat, din cauza apariţiei unor cheltuieli neprevăzute în contextul pandemiei de COVID-19.
„Spre deosebire de opţiunea normativă a legiutorului primar, legiutorul derivat a urmărit prin OUG nr. 123/2020 să majoreze alocaţiile copiilor la nivelul urmărit de legiutorul primar, însă în etape, justificând acest lucru prin faptul că majorarea alocaţiei de stat pentru copii din luna august 2020 ar avea un impact bugetar de aproximativ 2,3 miliarde lei care nu poate fi susţinut în contextul în care «de la bugetul de stat au fost susţinute o serie de cheltuiele neprevăzute pentru combaterea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, fapt pentru care resursele financiare sunt insuficiente». Fără a contesta aspectele de oportunitate ale deciziilor normative ale legiutorului primar şi fără a contesta aspectele care ţin de colaborarea loială dintre Guvern şi Parlament în materie legislativă, atragem atenţia asupra aspectelor de constituţionalitate care vizează nerespectarea de către Parlament, în acest context normativ specific, a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 111 alin (1) şi art. 138 alin (5) din Constituţia României”, argumentează Executivul în sesizarea depusă marţi la CCR.
Constituţia prevede la articolul 111, alineatul (1) că: „Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie”.
De asemenea, Legea fundamentală spune la articolul 138 alineatul (5) că: „Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
