Investigaţiile imagistice fac parte din setul curent de instrumente utilizate azi de medici pentru a diagnostica la timp, trata corect şi monitoriza corespunzător tot mai multe patologii. Cu greu ne mai imaginăm medicina fără aceste proceduri, care devin, din fericire, tot mai accesibile, pe de o parte, şi tot mai performante, pe de altă parte.
Provocările accesibilităţii investigaţiilor imagistice în România
În România, accesul la investigaţiile imagistice poate fi o provocare pentru pacienţi. Cozile mari şi timpul de aşteptare îndelungat sunt doar câteva dintre dificultăţile întâmpinate. De multe ori, pacienţii sunt nevoiţi să aştepte luni întregi pentru o investigaţie esenţială, iar acest lucru poate afecta grav procesul de diagnosticare şi tratament. Din acest motiv, este crucial ca pacienţii să aibă acces rapid la servicii imagistice de calitate, fără întârzieri, pentru a putea primi un diagnostic corect şi un tratament adecvat în timp util.
Situaţia în Europa şi România
În 2019, potrivit ultimelor informaţii furnizate de Eurostat, dintre statele membre ale UE cu date disponibile, Danemarca a înregistrat cea mai mare disponibilitate a scanerelor de tomografie computerizată (CT) în spitale în raport cu numărul de locuitori (cu 4,0 scanere CT la 100.000 de locuitori). România a avut cel mai mic număr de scanere CT la 100.000 de locuitori (0,9). Disponibilitatea unităţilor de imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN) în raport cu numărul de locuitori a fost cea mai ridicată în Finlanda (cu 2,9 unităţi IRM la 100.000 de locuitori), în timp ce cea mai scăzută disponibilitate a fost în Slovacia şi România (ambele cu 0,4 unităţi RMN la 100.000 de locuitori). În ceea ce priveşte disponibilitatea tehnologiei medicale de imagistică, deopotrivă conform datelor furnizate de Eurostat, cel mai frecvent tip de tehnologie medicală (dintre ţările pentru care sunt disponibile date) în UE în 2022 a fost reprezentat de scanerele CT.
În 2022, în UE existau aproximativ 12.500 de scanere CT, 10.000 de unităţi RMN şi peste 7.100 de unităţi de mamografie. În 2022, cel mai mare număr de scanări RMN în raport cu dimensiunea populaţiei a fost înregistrat în Austria, Germania şi Franţa, unde numărul de scanări la 100.000 de locuitori a fost cuprins între 14.300 şi 16.400. La celălalt capăt al intervalului, cele mai scăzute valori au fost înregistrate pentru România şi Bulgaria, fiecare cu mai puţin de 4.000 de scanări RMN la 100.000 de locuitori. În 2022, Danemarca, Franţa şi Belgia au înregistrat cel mai mare număr de scanări PET la 100.000 de locuitori. Media pentru Danemarca a fost de 1.600 de scanări la 100.000 de locuitori. Utilizarea scanărilor PET a fost deosebit de scăzută în Lituania, Finlanda, România şi Letonia, unde au existat mai puţin de 100 de scanări PET la 100.000 de locuitori.
Infrastructura MedLife – performanţă şi accesibilitate pe tot teritoriul României
Reţeaua MedLife ţine pasul cu ghidurile medicale şi nevoile pacienţilor şi îşi extinde constant oferta de servicii imagistice, fiind în curs de a implementa şi tehnologie care foloseşte inteligenţă artificială. Astfel, MedLife are 220 de clinici proprii, iar 54 dintre ele, aflate în 24 de oraşe, dispun şi de aparatura necesară pentru imagistică. În total, anul trecut au fost realizate peste 428.000 de investigaţii imagistice, dintre care 158.000 – radiografii, 128.000 – CT, 118.000 – RMN şi 23.000 – mamografii.
Din total, aproape jumătate au fost efectuate în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, un aspect esenţial pentru pacienţi. Cele mai multe investigaţii în acest regim au fost CT de torace, abdomen şi pelvis cu substanţă de contrast. Nu mai puţin de 238.000 de pacienţi unici au apelat la serviciile de imagistică MedLife în 2024. Cele mai frecvente investigaţii imagistice pe care le fac pacienţii sunt la nivelul capului, coloanei, gâtului, respectiv articulaţiilor. Ecografic, cele mai numeroase implică patologia abdominală şi ginecologică (uterină sau ovariană), după cum sunt şi foarte multe monitorizări periodice în patologia oncologică.
Distribuţia infrastructurii de imagistică a MedLife la nivel naţional
MedLife a înregistrat în 2024 şi câteva realizări remarcabile în domeniul medicinii de vârf, una dintre acestea fiind integrarea AI în aplicaţia sa pentru interpretarea rezultatelor de laborator. De asemenea, compania a devenit lider naţional în genetică şi biologie moleculară, dar şi al imagisticii de precizie cu cele 40 de RMN-uri, 30 de CT-uri şi alte 80 de echipamente precum RX, mamografe sau osteodensitometre, distribuite la nivel naţional. De altfel, acestea vor fi incluse în curând în primul program de cercetare pe imagistică al unei companii private româneşti.
RMN-urile MedLife sunt distribuite strategic în mai multe oraşe din România, acoperind un număr semnificativ de zone din ţară. Printre locaţiile MedLife în care se regăsesc unităţi RMN se numără capitalele regionale şi oraşe importante, precum Bucureşti (cu 10 unităţi), Braşov, Iaşi, Piatra Neamţ, Sibiu şi Timişoara, fiecare având câte 2 sau 3 aparate. De asemenea, unităţi RMN sunt prezente şi în oraşe precum Arad, Bacău, Botoşani, Constanţa, Craiova, Deva, Galaţi, Onesti, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Roman, Suceava, Târgovişte şi Târgu Mureş, fiecare cu câte o unitate. Aceste locaţii permit accesul facil al pacienţilor la servicii de imagistică de înaltă calitate, oferind un sprijin medical extins pe întreg teritoriul ţării.
Echipamentele de CT (tomografie computerizată) sunt disponibile în 28 de locaţii MedLife din întreaga ţară, fiind esenţiale pentru diagnosticarea rapidă şi precisă a diverselor afecţiuni. Bucureştiul este, de departe, cel mai bine echipat, cu 8 CT-uri disponibile. Oraşe precum Braşov şi Piatra Neamţ dispun de mai multe aparate de CT, ceea ce le permite să ofere servicii de înaltă calitate unui număr mare de pacienţi. Totodată, echipamente CT mai pot fi regăsite şi în Bacău, Botoşani, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Oneşti, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Roman, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Târgovişte sau Timişoara.
În ceea ce priveşte celelalte echipamente, MedLife oferă o gamă variată de aparate medicale, inclusiv RX (radiografie), mamografe, DEXA (osteodensitometrie) şi angiografe. Cele mai multe unităţi dispun de echipamente RX, întâlnite în 47 de locaţii la nivel naţional, urmate de mamografe în 17 locaţii şi DEXA în 13 locaţii. Aceste echipamente sunt esenţiale pentru diagnosticarea şi monitorizarea sănătăţii pacienţilor, iar distribuţia lor în oraşele mari şi medii asigură accesibilitatea acestora pentru un număr cât mai mare de persoane. Totodată, în Bucureşti se află şi un angiograf, un echipament esenţial pentru diagnosticarea şi tratamentul afecţiunilor cardiovasculare, completând astfel gama extinsă de servicii medicale disponibile în Capitală. Grupul MedLife numără şi aproximativ 400 de ecografe distribuite la nivel naţional.
Cum alegem între CT şi RMN: când este fiecare metodă adecvată pentru pacient
„CT-ul este o metodă rapidă, pe când RMN-ul este o metodă de lungă durată, care poate dura de trei-patru ori mai mult decât o tomografie computerizată, investigaţia desfăşurându-se într-un spaţiu mai îngust, mai degrabă similar cu un tunel, comparativ cu un „cerc”, la computerul tomograf.”, atrage atenţia Dr. Viorel Roşu, medic primar radiologie-imagistică medicală în cadrul MedLife. „Chiar dacă, aparent, poate fi mai greu de suportat sau mai zgomotoasă, investigaţia RMN este o metodă excepţională din punct de vedere al calităţii, cantităţii şi credibilităţii informaţiei medicale.” Totodată, medicul atrage atenţia asupra alegerii recomandării de către medicul trimiţător/ clinician, între cele două tipuri de investigaţii, în acord cu tipul de organ analizat: „Examinarea de creier, spre exemplu, se poate face atât prin tomografie computerizată, cât şi prin rezonanţă magnetică, dar aceasta din urmă este varianta mai bună. Pe de altă parte, plămânul nu ar putea fi examinat niciodată prin rezonanţă magnetică, pentru că, în aer, câmpul magnetic şi undele radio nu pot colecta, aşadar transmite informaţii medicale.”
Investigaţiile imagistice de urgenţă: cum se asigură rapiditatea şi calitatea serviciilor
În cadrul Grupului MedLife, se pot face investigaţii imagistice de urgenţă atât în Bucureşti, cât şi în ţară. De regulă, clinicianul (medicul care consultă) decide sau suspicionează caracterul de urgenţă al unei investigaţii imagistice, explică dr. Larisa Chiriac, directorul medical MedLife. „Acesta ia legătura cu imagistul, discută patologia, caracterul de urgenţă şi eventualul timp de aşteptare pentru programarea respectivă, care poate să fie de la zero la o zi”, spune medicul. Interpretarea este primită în câteva minute, până la câteva ore, pentru o investigaţie de urgenţă. „La sfârşitul investigaţiei, se discută cu medicul trimiţător şi se dă o primă interpretare, la prima vedere după examinare. Apoi se elaborează, tot în caracter de urgenţă, rezultatul scris şi se livrează în maximum două ore”, spune dr. Chiriac.
Investigaţiile imagistice şi siguranţa pacientului: de la radiaţii la desensibilizare pentru contrast
Pacienţilor alergici la substanţa de contrast, care au totuşi nevoie de aceasta, li se recomandă o vizită la alergolog, care dă o schemă de desensibilizare cu câteva zile înainte de investigaţia propriu-zisă. Tot el prescrie o terapie şi pentru dimineaţa de dinaintea administrării contrastului. În plus, afirmă directorul medical MedLife, „atunci când ştim că avem un pacient cu istoric alergic sau cu probleme la substanţa de contrast, se cheamă pentru supraveghere un medic de medicină de urgenţă sau terapie intensivă”.
Unele investigaţii, precum mamografiile şi radiografiile, presupun o doză de radiaţii, iar decizia asupra frecvenţei şi tipului de investigaţie recomandat se face analizând raportul riscuri vs. beneficii. După fiecare consult, pe foaia cu rezultatele este inscripţionată şi doza care a fost folosită, astfel încât medicii să ştie la consultaţii ulterioare. Pacienţii cu (risc de) cancer pulmonar pot face investigaţii cu radiaţii low dose în toate clinicile, deoarece fiecare aparat are un soft low dose. Ecografia poate fi efectuată contra cost fără bilet de trimitere. Mamografia, chiar dacă e contra cost, nu poate fi făcută fără o recomandare scrisă, semnată şi parafată de un medic de familie sau un medic specialist, precum un ginecolog, endocrinolog sau internist.
Mamografiile şi ecografiile mamare: Screening esenţial pentru depistarea precoce a cancerului mamar
Unele investigaţii imagistice se fac în scop diagnostic, altele însă – de screening şi depistare precoce. Dintre acestea, mamografiile sunt esenţiale, cancerul mamar fiind cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial şi principala cauză de deces prin cancer la femei (inclusiv în România).
Dr. Laurenţiu Buie, medic primar radiologie şi imagistică la Hyperclinica MedLife Genesys Arad, specializat în senologie, spune că femeile începând cu 18-19 ani ar fi indicat să facă o ecografie mamară anual, aceasta nefiind invazivă şi neavând nicio contraindicaţie. Iar după 40 de ani, ar fi indicat ca investigaţie de primă intenţie – o mamografie anual, dar depinde mult şi de patologie şi de istoricul familial. În cazul formaţiunilor nodulare cu structură solidă, se recomandă complementar şi ecografia, care, în funcţie de patologie, se va repeta la un interval mai scurt (3- 6 luni). În unele cazuri se recomandă şi RMN-ul mamar cu substanţă de contrast.
Dacă există noduli mai mici de 1 cm, nu îi simţi la palpare, explică medicul. Ecografic se observă de la 2 mm în sus, iar mamografic se observă şi sub 1 mm, iar unele tipuri de cancer sunt vizibile doar la mamografie. Sunt mai multe tipuri de mamografii: cea clasică (digitală 2D), cu imagini bidimensionale, şi cea cu tomosinteză (3D), care se apropie de înalta rezoluţie şi obţine imagini seriate, care oferă o vizualizare în profunzime a sânului. Esenţial este ca femeile să ştie şi că mamografia nu doare, spun medicii, contrar unei opinii destul de întâlnite.
Evident, mamografia se poate face şi înainte de 40 de ani, dacă există suspiciuni sau istoric în familie sau dacă structura sânului o cere, de aceea dr. Minerva Gorea, medic primar radiologie-imagistică la Hyperclinica MedLife Târgu Mureş, recomandă ca femeile să se adreseze unui senolog, mai degrabă decât unui imagist generalist. În România, ecografie mamară poate să facă orice medic cu competenţă în ecografie, iar mamografie – doar radiologii. Senologii sunt singurii care le pot face pe amândouă. „Dacă toate femeile ar face periodic ecografii mamare după 30 de ani şi o mamografie după 40”, spune medicul, „am avea mai multe cazuri depistate şi tratate precoce, iar multe mame, soţii sau fiice ar învinge categoric această maladie".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
