Medicii specializaţi în medicină fetală sunt cei care au în grijă cei mai mici pacienţi din lume, pe cei nenăscuti, feţii din burtica mamei. Ei sunt cei care pot depista precoce, ideal la o vârstă de sarcină cât mai mică (12 – 20 săptămâni), acele sarcini care au un risc crescut de a prezenta unele probleme (complicaţii specifice sarcinii, anomalii congenitale, anomalii genetice etc.) şi fac acest lucru prin consultaţii de screening materno-fetal.
Ulterior, la nevoie, efectuează o serie de intervenţii diagnostice şi terapeutice. „Medicina fetală se identifică cel mai frecvent cu o ecografie obstetricală (ceva mai extinsă şi mai detaliată), dar este mai mult decât atât. Ideea de medicină fetală este de a consulta copilul în burta mamei şi nu ai altfel cum să o faci de rutină decât ecografic. Dar viitoarele mame trebuie să înţeleagă că nu orice ginecolog care pune sonda pe burticile femeilor gravide şi face o ecografie vede automat şi anomaliile”, a precizat dr. Marius Bogdan Mureşan, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare in medicina materno-fetala, coordonatorul Centrului de Excelenţă în Medicină Materno-Fetală MedLife Timişoara – Clinicile Medici's.
Ecografia fetală este o investigaţie sigură pentru făt
Utilizată de peste 5 decenii în medicină, ecografia fetală poate fi efectuată încă din primele săptămâni de sarcină, nefiind nici invazivă, nici periculoasă pentru bebeluşul din burtica mamei. Investigaţia se realizează prin intermediul ultrasunetelor, iar imaginile pe care le oferă despre făt pot ajuta medicii să depisteze anomali structurale ale fătului şi ulterior permite diagnosticul unor boli care împiedică dezvoltarea normală a acestuia (sindrom Down, malformatii congenitale etc).
Toate femeile gravide au recomandarea de a efectua trei consultaţii de screening (implică cunoscutele ecografii de morfologie fetala): de prim trimestru (la 12 săptămâni), de screening al anomaliilor fetale (la 20-22 săptămâni) şi screeningul stării de bine a fătului. Din toate sarcinile, 15-20% au un risc crescut pentru anumite situaţii patologice (anormale) care necesită o intervenţie/ terapie specifică. Prin screening, practic, se „cern” gravidele, delimitând un grup de gravide cu risc crescut pentru problema pe care ne-am propus să o depistam (de exemplu, sindromul Down), grup în care se găsesc majoritatea celor care vor avea realmente problema (de exemplu, făt cu sindrom Down). Astfel, procedura diagnostică/ terapeutică nu este aplicată tuturor gravidelor, ci doar celor care au un risc crescut (optim cam 5% din totalul gravidelor).
„97% dintre copiii care se nasc la termen sunt sănătoşi (adică nu prezinta anomalii congenitale). Doar 3% sunt cu anomalii structurale majore. Ecografia obstetricală presupune nişte criterii de calitate. Una este să faci o ecografie, să vezi că este viu copilul, să măsori şi să estimezi o greutate (evident, şi acestea trebuie făcute corect şi cu simţ de răspundere) şi alta este să scanezi copilul din cap până în picioare şi să evaluezi cât mai în detaliu structurile anatomice, să ştii ce cauţi, iar dacă fătul nu este bine, să poţi concilia pacienta cu privire la o anomalie şi, cel mai important, cu privire la prognosticul pentru viitorul copilului”, a explicat dr. Marius Bogdan Mureşan, care, împreună cu echipa pe care a format-o, a văzut de-a lungul anilor peste 20.000 de gravide, multe revenind şi la a doua, a treia sarcină.
„Uitându-ne la datele noastre, avem mai mult de 20.000 de paciente în evidenţe, majoritatea anomaliilor fiind depistate prin intermediul celor trei consultaţii. Există nişte ferestre de oportunitate în funcţie de vârsta sarcinii, la primul trimestru, respectiv la 12 săptămâni, în cel de-al doilea trimestru – la 22 săptămâni şi în cel de-al treilea trimestru – la 32-34 săptămâni”, a subliniat medicul Marius Bogdan Mureşan, care este de părere că examinarea ecografică a femeii gravide trebuie să fie de calitate, motiv pentru care echipa Centrului de Excelenţă în Medicină Materno-Fetală MedLife Timişoara – clinicile Medici's are certificarea şi auditarea Fundaţiei de Medicină Fetală (FMF) pentru efectuarea testelor de screening, diagnostic prenatal, monitorizare fetală, depistarea anomaliilor fetale şi a sarcinii cu risc crescut.
Anomalii pe care le pot descoperi medicii buni la ecografiile morfo-fetale
Ecografiile morfo-fetale ori consultaţiile antenatale sau de screening, aşa cum sunt denumite de specialişti, făcute de către gravide la anumite vârste de sarcină, respectiv la 12, 22, 32 de săptămâni, pot ajuta medicii să depisteze sarcinile cu posibile probleme. De exemplu, morfologia fetală de trimestrul 1 calculează riscul de sindrom Down, sindrom Edwards şi sindrom Patau la bebeluş, în timp ce ecografia morfofetală din trimestrul 2 este extrem de importantă pentru identificarea unor posibile anomalii fetale, cu sau fără alte cauze genetice. Efectuate sistematic şi corect, aceste examinări ecografice pot ajuta la diagnosticarea celor mai multe boli genetice, unele chiar foarte rare. Identificarea unei anomalii poate sugera o anumită cauză genetică, astfel, în aceste cazuri este indicată o procedură diagnostică (biopsie de vilozităţi, amniocenteza sau cordocenteza), urmată de analizarea probei recoltate în laboratorul de genetică. Diagnosticul prenatal astfel stabilit permite o întrerupere medicală precoce a sarcinii, mai puţin traumatizantă din punct de vedere psihologic, in cazul depistării unor sindroame genetice cu prognostic prost, obligatoriu după consilierea genetică onesta a cuplului. De asemenea, scade complicaţiile posibile asociate cu continuarea sarcinii şi a travaliului, previne o cezariană inutilă pentru un făt cu anomalii letale diagnosticate prea târziu pentru întreruperea medicală a sarcinii şi permite planificarea naşterii la momentul optim, într-un mediu bine echipat.
Importantă este şi ecografia morfo-fetală din trimestrul trei, în condiţiile în care aproape un sfert (24,8%) dintre anomaliile fetale sunt diagnosticate în trimestrul al treilea de sarcină. Principalele organe afectate de astfel de anomalii, care se manifestă târziu, sunt creierul, inima şi rinichii: „Creierul copilului se dezvoltă pe parcursul tuturor etapelor sarcinii şi continuă chiar şi după naştere; din păcate, unele condiţii grave pot avea manifestări târzii, astfel încât să nu fie detectate la scanările anterioare, din trimestrul doi de sarcină; anomaliile cu manifestare tardivă pot afecta, de asemenea, inima; printre acestea se numără boli ale valvelor cardiace, tumori şi anomalii ale ritmului cardiac.”
Fetoscopia, o procedură salvatoare în Sindromul transfuzor-transfuzat
Fetoscopia este o procedură în care un instrument mic (fetoscop) este introdus în uter pentru a vedea fătul şi placenta. Chirurgia fetoscopică cu laser oferă cea mai bună şansă de vindecare a sindromului transfuzor-transfuzat de la gemenii monocoriali (TTTS) sau a secvenţei de policitemie-anemiei tot la gemeni monocoriali (TAPS), într-o singură procedură de tratament, potrivit Centrului Johns Hopkins pentru Terapie Fetală din SUA, care are o mare experienţă în chirurgia fetoscopică cu laser.
Şi gravidele din România, care se confruntă cu probleme fetale complexe, pot beneficia de astfel de tehnici avansate. În Centrul de Excelenţă în Medicină Materno-Fetală de la Timişoara s-au efectuat anul acesta fetoscopii. „Am avut trei intervenţii cu laser până acum, două cu fetoscopul pentru sarcini monocoriale, care prezentau complicaţiile specifice, şi una pentru reducţie într-o sarcină monocorială. Cu fetoscopul nu intri în cavitatea abdominală, ci în cavitatea uterină, indicaţiile fiind în sarcinile monocoriale, în sindromul transfuzor-transfuzat”, a explicat medicul.
Gemenii monozigotici (identici) reprezintă 20% din sarcinile gemelare obţinute spontan şi aproape 5% sunt rezultatul tehnicilor de reproducere umană asistată, 60-70% dintre aceştia sunt monocorionici (au o singură placentă). Sindromul transfuzor-transfuzat (sindromul de transfuzie de la gemeni) este o complicaţie care apare exclusiv la sarcinile monocoriale, fiind rezultatul unei transfuzii sangvine intrauterine dezechilibrate de la un făt („donor”) la celălalt făt („receptor”) prin intermediul unor anastomoze vasculare placentare.
„În acest sindrom intri cu fetoscopul în cavitatea uterină, ca să vezi şi să coagulezi conexiunile vasculare care se văd pe faţa fetală a placentei, rezolvi problema şi aceasta este soluţia salvatoare”, adaugă dr. Mureşan.
Medicina fetală este ştiinţă
Dr. Marius Bogdan Mureşan recunoaşte cu plăcere că medicina fetală este o specialitate medicală cu care a crescut împreună. „Eu am început să fac rezidenţiatul în 1996, iar atunci eram limitat şi ca informaţie şi ca dotări. În clinica în care mi-am făcut specialitatea era un singur ecograf. Am avut noroc ca omul care lucra pe ecograful respectiv să fie şeful meu. Şi eu stăteam mai mult la ecograf decât în altă parte şi monitorizam sarcini. Când am intrat în Comunitatea Europeană am început să merg în străinătate la cursuri, la stagii şi m-a atras medicina fetală pentru că mi-am dat seama că ce făceam până atunci nu era ştiinţă. Monitorizam sarcina ca să nască femeia şi să mă bucur că s-a născut un copil sănătos. Dacă era nesănătos, ghinion. Dar am aflat că puteam să ştiu dinainte”, a mărturisit medicul, care s-a specializat în străinătate şi apoi a revenit în România, unde a pus în aplicare tot ce a învăţat.
„M-a atras, efectiv, meseria aceasta şi specialitatea de medicină fetală. Mi-a plăcut şi mi-am dat seama că pot să o fac. Eu am făcut prima transfuzie intrauterină din România la un făt cu anemie severă în context de izo-imunizare Rh maternă, acum 14 ani, care a fost publicată într-o revistă de specialitate. Medicina pe care o practici este ştiinţă doar în contextul în care ai o bază de date, te poţi audita, te interesează să te autocorectezi şi să ajungi la performanţă. Am avut şi cazuri de copii cu probleme pe care nu le-am văzut înainte, adică eşecuri. Dar am început să sap, să mă informez, să mă educ, să văd cum se poate face mai mult, să greşesc cât mai puţin. Am participat la cursuri şi conferinţe cu cel care a inventat medicina fetală (Prof. Kypros Nicolaides) chiar de mai multe ori pe an in ultimii 17 ani, evoluţia cunoaşterii în acest domeniu fiind spectaculoasă, iar astfel pot spune că în momentul de faţă se pot depista foarte multe dintre probleme ce complică sarcina şi fătul, dar şi că rămân mute teme de cercetat si dezbătut”, a spus ginecologul timişorean.
Dr. Marius Bogdan Mureşan a avut de-a lungul carierei multe cazuri dificile, dar i-a rămas în minte cazul unui făt căruia i-a făcut transfuzie intrauterina de şapte ori ca să-l poată duce de la 20 de săptămâni până la 37 de săptămâni şi să se nască în siguranţă. Şi s-a născut şi a supravieţuit. „Avem spre 20 de cazuri, zeci de proceduri făcute. Avem şi eşecuri, dar sunt puţine, avem însă multe, multe realizări şi ne bucurăm de ele”, a concluzionat medicul.
Mesajul specialistului român pentru gravide este că „tot ce este recomandat în lume în medicină fetală avem posibilitatea să facem şi în România”. Dacă sunt probleme cu sarcina, cu fătul, femeile însărcinate nu trebuie să dispere, ci să profite de şansa de a avea medici specializaţi în medicină fetală şi bine pregătiţi să repare lucrurile acolo unde se poate.
Surse:
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/twintotwin-transfusion-syndrome-ttts
**
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
