Luminiţa Maier, psiholog MedLife: „Monogamia nu salvează miraculos de bolile cu transmitere sexuală. Testarea periodică este cea care dă siguranţă”

Relaţiile de cuplu sunt în continuă schimbare comparativ cu deceniile şi generaţiile anterioare. Dacă pe vremea părinţilor şi în special a bunicilor noştri accentul era pus pe relaţii de lungă durată şi pe exclusivitate în relaţia de cuplu, lucrurile s-au schimbat în zilele noastre, astfel că au apărut şi sunt în trend relaţiile de tip prieteni cu beneficii (FWB), în care doi prieteni se angajează în activităţi sexuale ocazionale, fără angajamentul formal tipic unei relaţii romantice.

Dar aceste relaţii nu au doar beneficii, ci, dimpotrivă, au şi riscuri. „Relaţiile friends with benefits pot avea efecte negative majore asupra sănătăţii atât fizice cât şi mentale”, a atras atenţia Luminiţa Maier, psiholog în cadrul Hyperclinicii MedLife Deva.

Relaţiile de tip prieteni cu beneficii sunt destul de populare în rândul studenţilor din SUA, aproximativ 60% raportează cel puţin un FWB la un moment dat în viaţa lor.

Fenomenul prieteni cu beneficii, înţeles ca sex ocazional

În România nu există date la nivel naţional decât cu privire la relaţiile de lungă durată. „Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), 70% dintre românii aflaţi într-o relaţie declară că se află în relaţie de lungă durată (peste 5 ani) monogamă; în timp ce la nivel global 4-5% dintre cupluri sunt implicate în relaţii deschise, iar fenomenul de prieteni cu beneficii este destul de comun în rândul tinerilor”, a subliniat psih. Luminiţa Maier.

Într-un studiu efectuat în rândul americanilor care au avut un FWB, doar 10-20% dintre relaţiile s-au transformat în relaţii romantice pe termen lung.

„Din experienţa mea, în rândul adolescenţilor termenul de prieteni cu beneficii este mai degrabă înţeles în sensul sexului ocazional decât în sensul unei relaţii de prietenie ce implică şi latura sexuală, fără, însă, a presupune implicarea emoţională şi intimitatea unei relaţii romantice propriu-zise. Bolile cu transmitere sexuală nu sunt nici puţine, nici rare, iar efectele psihologice vizează atât natura acestor relaţii FWB – pe termen mediu şi lung vorbim de sentimente de inadecvare cu stări de anxietate, afecte negative dezadaptative, cât şi impactul la nivel psihologic al contactării unei boli cu transmitere sexuală”, a semnalat Luminiţa Maier.

Un studiu care a analizat câteva sute de astfel de relaţii a constatat că majoritatea oamenilor nu erau fericiţi doi ani mai târziu şi că au simţit că şi-au pierdut timpul. Concluzia cercetătorilor a fost că, deşi relaţiile FWB pot părea distractive şi simple la început, ele adesea nu aduc satisfacţii pe termen lung.

Peste 50% dintre relaţii sunt iniţiate în mediul online

Natura relaţiilor în 2024 nu este semnificativ schimbată comparativ cu perioadele anterioare, susţin psihologii. Ce se modifică este gradul de asumare şi dezvăluire al unui tip sau altul de relaţie în care suntem implicaţi.

„Modificarea majoră pe care o identific în practică, menţionată ca tendinţă globală în publicaţiile de specialitate, este referitoare la modul de iniţiere a unei relaţii (aprox. de orice tip). Iniţiem în proporţie de peste 50% relaţii în mediul online, fie prin intermediul site-urilor de dating, fie prin intermediul reţelelor sociale (tendinţă predominantă mai ales în rândul tinerilor, dar observată şi la persoanele de peste 35 de ani). Pe lângă acest aspect, ce pare a fi în schimbare atunci când vorbim despre relaţii este criteriul de selectare a unui partener: dacă acum câteva decenii criteriul principal era atractivitatea fizică, acum pare ca principalul criteriu de selecţie este maturitatea emoţională”, a precizat psih. Luminiţa Maier.

Nu degeaba aplicaţiile şi site-urile de întâlniri online au devenit din ce în ce mai frecvente pe scena întâlnirilor. Aproape jumătate dintre americani (45% dintre respondenţii unui sondaj Forbes Health/ One Poll) au raportat că aplicaţiile de online dating sunt primul loc pentru întâlniri.

Ce caută tinerii de la partenerii lor

Tinerii caută în primul rând la un partener promisiunea unei interacţiuni bazată pe empatie, cu asumarea responsabilităţii propriilor comportamente, capabile să facă faţă unor situaţii emoţionale dificile.

„Aspectul fizic plăcut, deşi important, cade pe un loc 2 – 3, mult mai importante fiind trăsăturile de personalitate ale potenţialului partener: autenticitatea, responsabilitatea, integritatea, acceptarea”, a spus psihologul Maier. Americanii au declarat că îşi doresc parteneri romantici şi responsabili, iar adevărul este că indiferent de natura relaţiei, conştientizarea, asumarea şi responsabilizarea joacă roluri extrem de importante.

În România sexualitatea şi sexul rămân subiecte tabu

Potrivit studiului realizat la cererea MedLife, tinerii români sunt predispuşi la comportamente de risc: 52% dintre tinerii între 16 şi 18 ani afirmă că fac sex neprotejat, indiferent de tipul de relaţie pe care îl au cu partenerul sexual.

„În România sexualitatea şi sexul rămân subiecte tabu, mai ales în familie. Deşi adolescenţa (12/13-18 ani) este vârsta la care copiii se orientează după părerile din exteriorul familiei din ce în ce mai mult (prieteni, colegi, covârstnici), familia rămâne cel mai important factor de formare al copilului. Dacă în familie nu povestim cu tinerii noştri despre riscurile, particularităţile sexualităţii, ei vor completa golul informaţional de oriunde cu aproape orice. Lucrând cu adolescenţi, majoritatea consideră că pornografia este una dintre sursele de informare pentru ei în ce priveşte sexualitatea. Probabil aşa este de când a apărut pornografia, însă accesul la pornografie este, în 2024, semnificativ mai facil decât în 2000 sau ’90. În acest context, este nevoie în primul rând de intervenţia părintelui responsabil, matur emoţional, informat, primul şi cel mai important adult/educator din viaţa adolescentului, pentru a explica, a exemplifica cu informaţii corecte curiozităţile fireşti ale tinerilor privind sexualitatea. Tot părintele ştie şi poate ghida adolescentul spre specialişti în domeniu, în funcţie de particularităţile culturale ale familiei (psihologi, medici, sexologi), mai ales atunci când nu deţine răspunsurile la posibilele întrebări ale adolescentului”, a declarat psihologul.

Faţa nevăzută a infecţiilor cu transmitere sexuală

Nivelul de îngrijorare cu privire la posibilitatea de a contacta o boală cu transmitere sexuală (BTS) este puţin mai scăzut (de 36%) decât cel referitor la posibilitatea apariţiei unei sarcini (38%), în cazul unui act sexual neprotejat, potrivit studiului MedLife. Dar când în viaţa tinerilor apar infecţiile cu transmitere sexuală, aceştia se confruntă cu stigmatizarea, izolarea, panica.

Disconfortul fizic până la durere, tratamentele lungi (în cele mai multe cazuri) sunt greu de dus de orice persoană, cu atât mai mult de cei tineri, care nu au mecanisme de coping la situaţii de boală suficient dezvoltate.

Toate acestea se concretizează în mai multe planuri:

• Fizic: BTS pot cauza infertilitatea, cancerul
• Psihic: stres crescut, anxietate, depresie, stima de sine scăzută, ruşinea, starea emoţională generală prăbuşită
• Relaţiile cu alţii: comunicarea despre BTS şi tratamentele necesare pot fi dificile şi pot duce la tensiuni în relaţii, în special dacă nu există o deschidere şi înţelegere reciprocă
• Şcoală/Job: problemele de sănătate cauzate de BTS pot afecta prezenţa la şcoală sau la locul de muncă. Tinerii ar putea avea nevoie să absenteze de la şcoală sau de la muncă pentru a primi tratament sau pentru a se recupera.
• Acces la îngrijire medicală: uneori, tinerii pot întâmpina dificultăţi în accesarea îngrijirii medicale adecvate din cauza lipsei de informaţii, a temerilor legate de confidenţialitate sau a barierelor financiare. Acest lucru poate duce la întârzieri în diagnosticare şi tratament.

„Am avut la cabinet tineri care au fost afectaţi de BTS-uri. Unii tineri cu care am lucrat au apelat la psiholog imediat după aflarea diagnosticului, iar starea dominantă este marcată de: panică, anxietate, regret şi ruşine. Am lucrat şi cu tineri care se aflau în tratament de lungă durată, al căror stil de viaţă a suferit modificări majore, intervenţia psihologică axându-se pe modalităţi de adaptare, prevenţia depresiei, creşterea rezilienţei, a rezistenţei la frustrare. Atunci când comunicarea este defectuoasă apar sentimentele de neîncredere, de ruşine cu impact major negativ în relaţia de cuplu. Mai mult, în situaţia efectelor fizice ale BTS (durerile cronice sau infertilitatea, de exemplu) partenerii trebuie să facă faţă unei noi realităţi, situaţie care se poate concretiza în destrămarea cuplului”, a subliniat Luminiţa Maier.

Monogamia scade riscul infectării

Chiar dacă tinerii sunt dispuşi la monogamie, percepţia cu privire la durata relaţiei este mult modificată, lucru uşor de observat din rata divorţurilor în creştere în România.

„Monogamia scade riscul infectării e adevărat, însă aici se poate vorbi de prevenţie. Pentru că dacă se angajează în relaţie monogamă după 1 an de relaţii ocazionale sau cu mai mulţi parteneri, riscul de a fi infectat cu BTS este crescut, iar monogamia nu salvează miraculos. Testarea periodică este cea care asigură siguranţa privind BTS. Majoritatea tinerilor cu care am lucrat în ultimul an, consideră că au relaţii monogame, una la două luni”, a mărturisit psihologul.

Informarea corectă şi sexul protejat rămân cele mai bune metode de prevenţie a contactării BTS.

„Relaţiile poligame sau de tipul FWB, deşi pot părea marca emancipării, ascund anumite disfuncţionalităţi emoţionale, comportamentale. Celor care preferă acest tip de relaţii le-aş recomanda în primul rând să îşi clarifice (singuri sau cu suportul psihologului) preferinţa lor. Viaţa ordonată, igiena mentală şi fizică susţin sănătatea din orice unghi am privi”, a mai spus psihologul.

***

Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.