Ministerul Justiţiei a făcut public proiectul de modificare a legilor justiţiei, miercuri seară, în ziua în care ministrul Tudorel Toader a anunţat că documentul a fost trimis Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizul consultativ. Proiectul de modificare legilor justiţiei a fost anunţat de ministrul Toader în urmă cu exact o săptămână, generând critici din partea magistraţilor, a asociaţiilor acestora, a societăţii civile, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, Ambasadei SUA şi Comisiei Europene. Potrivit proiectului, preşedintele României este eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi ai parchetelor, iar durata mandatului acestora este extinsă de la trei la patru ani. De asemenea, Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, iar ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
VEZI AICI PROIECTUL PRIVIND LEGILE JUSTIŢIEI
Ministrul Justiţiei invocă prevederi din MCV, hotărâri CCR şi ”realităţile sistemului judiciar” pentru modificarea legilor Justiţiei
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Ministerul Justiţiei invocă, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de modificare a legilor Justiţiei, prevederi din ultimul raport MCV, o serie de decizii ale Curţii Constituţionale, dar şi noile ”realităţi şi nevoie ale sistemului judiciar” care impun reformarea cadrului legislativ în domeniu.
”În ultimii ani a avut loc o reformă profundă a legislaţiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar realizată prin adoptarea celor patru coduri în materie civilă şi penală care au modificat competenţele instanţelor şi parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze şi proceduri, au determinat ample reorganizări ale secţiilor şi completelor instanţelor. Deşi unele modificări ale legilor justiţiei au fost promovate cu ocazia legilor de punere în aplicare a noilor coduri, totuşi există şi alte aspecte de ordin legislativ în acest domeniu ce se impun a fi supuse analizei şi dezbaterii publice”, se arată în debutul expunerii de motive al proiectului de modificare a legilor Justiţiei.
Ministerul susţine că în deceniul scurs de la publicarea legilor justiţiei realităţile şi nevoile sistemului judiciar s-au schimbat parţial, impunându-se reformarea lor, situaţie constată atât în practica Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi a celorlalte instituţii din sistemul de justiţie.
Este dat, cu titlu de exemplu, actualul sistem de evaluare a activităţii judecătorilor şi procurorilor care, în opinia ministerului Justiţiei, şi-a dovedit ineficienţa, nereuşind să evidenţieze diferenţele care trebuie să existe în mod inerent între judecători şi respectiv procurori.
De asemenea, în expunerea de motive sunt invocate o serie de decizii ale CCR prin care au fost declarate neconstituţionale mai multe prevederi din legile Justiţiei, precum procedura de revocare a membrilor CSM sau modalitatea de suspendare a unui magistrat.
”La elaborarea proiectului propus s-au avut în vedere propunerile Consiliului Superior al Magistraturii care, în calitate de garant al independenţei Justiţiei, are rolul de a aplica dispoziţiile legale privind cariera magistraţilor şi organizarea instanţelor, cărora le-au fost aduse modificări în urma discuţiilor în cadrul grupului de lucru consituit în acest sens în 2016”, se mai arată în expunerea de motive a proiectului privind modificarea legilor Justiţiei.
Ministerul arată că prin această iniţiativă a încercat găsirea celor mai eficiente soluţii legislative ce pot îmbunătăţi activitatea şi organizarea sistemului judiciar, activitate a cărei calitate depinde în principal de calitatea resursei umane care realizează justiţia, în toate dimensiunile ei: cunoştinţe profesionale, echilibru, maturitate, seriozitate şi dedicare.
De asemenea, este invocat şi ultimul raport MCV al Comisiei Europene care stipulează că CSM a propus o modificare a sistemului de evaluare şi de promovare a magistraţilor.
În ceea ce priveşte eliminarea preşedintelui din procesul de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete şi menţinerea în acest proces doar a Ministerului Justiţiei – instituţia care propune - şi a Consiliului Superior al Magistraturii – instituţia care poate refuza o singură dată motivat -, ministerul arată că atât selectarea candidaturilor, cât şi numirea în funcţie de către CSM trebuie să se realizeze într-un mod deschis, transparent şi bazat pe merite.
Preşedintele eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete
Forma proiectului de modificare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor este neschimbată faţă de cea prezentată săptămâna trecută de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
”Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar”, se arată la articolul 53, alin (1) al proiectului de lege.
Modificarea constă în introducerea condiţiei ca judecătorii numiţi pe funcţii de conducere să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, condiţionare care în prezent lipseşte.
O altă modificare prevede că preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere ale instanţei supreme. Prevederea este similară cu cea de la numirea miniştrilor, unde, de asemenea, preşedintele poate refuza o singură dată şi motivat propunerea făcută de şeful Guvernului pentru numirea unui nou ministru în Cabinet.
Nu în ultimul rând, Tudorel Toader extinde mandatul preşedintelui şi vicepreşedinşilor Înaltei Curţi de la trei la patru ani.
În ceea ce priveşte însă numirea şefilor principalelor parchete din România, preşedintele este eliminat din procedură. Articolul 54, alin (1) prevede: ”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.
În prezent, legea prevede că procurprii şefi sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul CSM, pentru o perioadă de 3 ani.
La fel ca la numirea şefilor ÎCCJ, ministrul Justiţiei a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete.
De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
Nu în ultimul rând, proiectul prevede că Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, prevedere contestată de către magistraţi în săptămâna scursă de la anunţarea acestor modificări. Inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare şi adjunctul acestuia sunt numiţi de ministrul Justiţiei dintre inspectorii judiciari în functie, în urma unui concurs, mai prevede proiectul.
Proiectul de modificare a legilor justiţiei a fost publicat de Ministerul Justiţiei
Ministerul Justiţiei a făcut public proiectul de modificare a legilor justiţiei, miercuri seară, în ziua în care ministrul Tudorel Toader a anunţat că documentul a fost trimis Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizul consultativ. Proiectul de modificare legilor justiţiei a fost anunţat de ministrul Toader în urmă cu exact o săptămână, generând critici din partea magistraţilor, a asociaţiilor acestora, a societăţii civile, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, Ambasadei SUA şi Comisiei Europene.
Proiectul de lege privind legile justiţiei, care conţine modificări semnificative ce vizează statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), are 46 de pagini.
Proiectul a fost publicat miercuri seară pe site-ul Ministerul Justiţiei, care s-a blocat însă la scurt timp.
Miercuri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că a trimis proiectul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instituţie care la finalul programului a anunţat că nu îl primise.
Toader spunea că trimite acest proiect doar CSM, nu şi la DNA, Parchetul General sau DIICOT, pe motiv că doar CSM avizează propunerile legislative şi pentru că procurorii nu fac legi, ci doar aplică şi interpretează legea.
Propunerile de modificare a legilor justiţiei au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, care consideră că ele reprezintă "un atac asupra statului de drept" şi asupra luptei anticorupţie, iar dacă vor fi adoptate vor "anula" eforturile României din ultimii 10 ani.
De asemenea, Ambasada SUA a transmis, marţi, că Statele Unite au luat cunoştinţă de propunerile Ministerului Justiţiei cu îngrijorare pentru independenţa sistemului judiciar şi i-a îndemnat pe toţi actorii executivi, legislativi şi judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta ţării împotriva corupţiei şi pentru a asigura credibilitatea instituţiilor sale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
