Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că în decizia de respingere a amendamentelor care ar fi permis graţierea persoanelor condamnate pentru corupţie “a prevalat înţelepciunea”, apreciind că aceasta este “o veste bună”.
Întrebat, după şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dacă senatorii din Comisia juridică au ţinut cont de punctul de vedere al Ministerului Justiţiei sau de reacţia publică atunci când au decis reluarea votului şi respingerea amendamentelor care ar fi permis graţierea celor condamnaţi pentru dare sau luare de mită, trafic de influenţă sau cumpărare de influenţă, Tudorel Toader a spus: “A prevalat înţelepciunea”.
Proiectul Legii graţierii, finalizat joi de Comisia juridică, urmează să intre luni în plenul Senatului pentru dezbatere şi vot final.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Senatorii jurişti vor centraliza până cel târziu vineri toate modificările aduse proiectului de lege şi le vor trimite Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului General şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru eventuale observaţii, urmând ca aceste instituţii să transmită punctele de vedere până luni, înaintea şedinţie Comisiei juridice în care va fi dat votul pe raportul care urmează să intre, în aceeaşi zi, în plenul Senatului.
Comisia juridică a finalizat joi dezbaterile pe proiectul Legii graţierii, după trei şedinţe în care au adus o serie de modificări actului normativ transmis pe 31 ianuarie de Guvern. Printre acestea se numără graţierea pedepselor de până în trei ani, scăderea a trei ani din pedeapsa de până în zece ani, înjumătăţirea pedepselor femeilor însărcinate şi graţierea integrală a pedepselor persoanelor care au împlinit 70 de ani.
Marţea trecută, în prima şedinţă dedicată dezbaterii pe fond a proiectului legii graţierii, Comisia juridică a Senatului a adoptat amendamentul propus de Parchetul General, Asociaţia Magistraţilor şi de Şerban Nicolae conform căruia vor urma să fie graţiate pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani inclusiv, modificând astfel propunerea Guvernului de a graţia pedepsele de până în 5 ani.
De asemenea, senatorii jurişti au adoptat şi un amendament propus de social-democratul Şerban Nicolae potrivit căruia se scad trei ani din orice pedeapsă cu închisoarea de până în zece ani.
Un alt amendament adoptat la proiectul de lege al graţierii a fost cel potrivit căruia femeilor însărcinate şi întreţinătorilor de copii de până în 14 ani li se înjumătăţeşte pedeapsa cu închisoarea, senatorii jurişti respingând amendamentul lui Traian Băsescu de graţiere şi a femeilor condamnate pentru corupţie.
De asemenea, în Comisia juridică a Senatului au fost adoptate alte două amendamente prin care se prevede că pedepsele persoanelor cu vârsta peste 70 de ani se graţiază în întregime, iar ale celor de peste 60 de ani se înjumătăţesc.
Comisia juridică a Senatului a dublat la doi ani termenul pentru achitarea despăgubirilor în vederea graţierii, neachitarea cu "rea credinţă" ducând la revocarea clemenţei.
Amendamentele formulate de fostul preşedinte Traian Băsescu au fost respinse de Comisia juridică a Senatului. Printre acestea se numără graţierea pedepselor de până în 6 ani de închisoare, graţierea femeilor condamnate pentru corupţie şi majorarea la trei ani a termenului în care cei graţiaţi trebuie să achite prejudiciul cauzat prin comiterea infracţiunii pentru care au fost condamnaţi.
După ce miercuri senatorii jurişti adoptaseră amendamentele social-democraţilor Şerban Nicolae şi Liviu Brăiloiu, identice cu propunerea lui Traian Băsescu, de graţiere a condamnaţilor pentru fapte de corupţie, joi aceştia au dat un nou vot prin care au respins respectivele propuneri. Astfel, faptele de corupţie, precum darea sau luarea de mită, traficul şi cumpărarea de influenţă, au fost excluse de la a fi graţiate.
Tot joi, senatorii jurişti au respins un alt amendament al lui Traian Băsescu prin care acesta propunea graţierea celor condamnaţi la închisoare cu executare pentru abuz în serviciu şi au votat împotriva propunerii ca persoanele condamnate pentru conflict de interese să fie, de asemenea, graţiate.
Reprezentanţii Parchetului General, Consiliului Superior al Magistraturii sau Uniunii Naţionale a Barourilor care au participat miercuri la şedinţa Comisiei juridice a Senatului s-au opus graţierii celor condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie.
”Ministerul Public constată şi ia act de faptul că infracţiunile de corupţie constituie încă o problemă importantă la nivel naţional, în societatea românească. Nu avem strategii naţionale pe 5 ani pentru combaterea furturilor din buzunare, nu avem strategii pe 5 ani pentru combaterea infracţiunulor vătămare din culpă pe acre le-aţi graţiat , în schimb avenm strategii cincinale în care sunt angajate toate instituţiile statului român, cu obligaţii punctuale interne şi internaţionale pentru combaterea infracţiunilor de corupţie. De aceea, în planul de activitate al parchetului şi în obiectivele Ministerului Public pe anii trecuţi şi pe anul în curs şi cu siguranţă pe anii următori, combaterea infracţiunilor de corupţie se va reflecta ca o prioritate întrucât ea a fost stabilită ca prioritate de instituţii ale statului român”, a spus Irina Kuglai, reprezentanta Parchetului General.
Aproximativ 1.000 de persoane au protestat miercuri seara în faţa Guvernului faţă de decizia Comisiei juridice a Senatului de a graţia inclusiv persoane condamnate pentru fapte de corupţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
