Economia României introduce 2025 cu perspective pozitive pe termen lung, dar balanţa înclină către provocări semnificative. Specialiştii estimează pentru piaţa imobiliară o cerere scăzută pe segmentul de birouri, o temperare a pieţei industriale şi revenirea pe creştere a zonei de retail.
Perspectiva optimistă cu privire la creştere economică pe termen lung este susţinută de factori cum ar fi: investiţiile în infrastructură, aderarea la Schengen ecartul favorabil între productivitatate şi costuri pe piaţa muncii, precum şi de indiciile care sugerează că o parte a românilor plecaţi în străinătate încep să revină înapoi în ţară. Cu toate acestea, riscurile rămân ridicate, având în vedere creşterea economică modestă în prezent, deficitul bugetar foarte mare, instabilitatea politică şi contextul global dominat de incertitudini geopolitice şi economice.
Cu toate acestea, preţurile în acest sector ating un nou record în unele zone din ţară, iar modificările fiscale au un impact important care îndeamnă la prudenţă.
Andrei Sandu, Managing Owner MEDIA CITY: În 2024, preţurile apartamentelor din marile oraşe ale României au înregistrat creşteri semnificative: Cluj-Napoca: Preţul mediu a ajuns la 2.7 euro/mp, în creştere cu 14% faţă de 2023. Bucureşti: Preţul mediu pentru apartamentele noi şi vechi a fost de 1.887 euro/mp, cu o creştere de 14% faţă de anul anterior. Timişoara: Preţul mediu a atins 1.650 euro/mp, marcând o creştere de 11% pentru apartamentele noi şi 16% pentru cele vechi comparativ cu 2023. Iaşi: Preţul mediu a fost de 1.650 euro/mp, cu o creştere de 13% la apartamentele noi şi 18% la cele vechi faţă de anul precedent. Cauze principale sunt următoarele: Cererea ridicată şi oferta limitată: Migraţia către centrele urbane majore pentru oportunităţi de muncă şi educaţie a crescut cererea de locuinţe, în timp ce oferta a rămas limitată. Creşterea costurilor de construcţie este o altă cauză. Preţurile materialelor de construcţie şi costurile cu forţa de muncă au crescut semnificativ în ultimii ani, influenţând preţul final al locuinţelor. Şi ultima cauză. Dar nu mai puţin importantă, este reprezentată de investiţiile imobiliare: Proprietăţile imobiliare sunt percepute ca investiţii sigure, atrăgând atât investitori locali, cât şi străini, ceea ce a contribuit la creşterea preţurilor. Care sunt efectele? Accesibilitate redusă: Pentru mulţi cumpărători, în special pentru tineri, achiziţia unei locuinţe a devenit dificilă din cauza preţurilor ridicate. Migrarea către suburbii: Pentru a găsi locuinţe mai accesibile, mulţi cumpărători se îndreaptă către zonele periferice ale marilor oraşe. Creşterea chiriilor: Preţurile ridicate la vânzare au determinat o creştere a cererii pe piaţa chiriilor, ceea ce a dus la majorarea acestora.
Vlad Baloşin, Arhitect, METRIK: Preţul pe metru pătrat construit creşte şi va continua să crească. Dacă ne uităm la preţurile din vestul Europei, are unde. Motivele sunt multiple. Primul şi cel mai important: cererea mare şi oferta limitată. Cauzele acestei oferte limitate ţin atât de birocraţie cât şi de lipsa terenurilor noi care să fie conectate la infrastructura oraşului. Se întâmplă prea lent această interconectare şi integrare. Un oraş performant creşte, evoluează, se dezvoltă. Apartamentele cumpărate ca investiţie, pentru închiriere sau ca plasament sigur, limitează suplimentar numărul de cumpărători şi menţine preţul sus. Cuplând toate acestea cu preţurile materialelor de construcţie în creştere, costurile mari de finanţare şi cu preţurile mari ale terenurilor construibile, îmi arată că metrul pătrat se va tot scumpi.
Bogdan Iliescu, Commercial Director, NUSCO: Creşterea preţurilor pe piaţa rezidenţială este rezultatul unui cumul de factori economici, demografici şi urbanistici. Pe de o parte, oferta este limitată de costurile ridicate ale terenurilor, ale materialelor de construcţie şi ale forţei de muncă, care s-au menţinut la un nivel ridicat după pandemia COVID-19. În plus, cererea continuă să fie susţinută de migrarea populaţiei către marile centre economice şi universitare, cum este cazul Clujului, unde dinamica pieţei imobiliare a fost accentuată de creşterea sectorului IT şi a investiţiilor străine.
Pentru piaţa din Bucureşti, creşterea preţului pe metru pătrat este influenţată de mai mulţi factori specifici. Cererea rămâne ridicată, în special în zonele bine conectate la infrastructura de transport şi în cartierele aflate în plină dezvoltare, precum Pipera, Aviaţiei, Tineretului sau Băneasa. În plus, oferta nu reuşeşte să ţină pasul cu această cerere, din cauza costurilor mari de construcţie, a reglementărilor urbanistice tot mai stricte şi a întârzierilor birocratice în aprobarea noilor proiecte.
Un alt aspect important este atractivitatea Bucureştiului pentru investitori. Capitala rămâne un pol economic puternic, ceea ce menţine cererea activă atât din partea cumpărătorilor finali, cât şi a celor care achiziţionează pentru închiriere. În plus, odată cu dezvoltarea infrastructurii şi cu modernizarea unor zone centrale şi semicentrale, proiectele premium au câştigat tot mai mult teren, iar acest lucru a dus la creşterea preţului mediu pe metru pătrat.
De asemenea, Bucureştiul se confruntă cu un deficit de terenuri disponibile pentru dezvoltări rezidenţiale de anvergură, ceea ce pune presiune suplimentară asupra preţurilor. În acest context, piaţa rămâne una competitivă, iar preţurile sunt susţinute de cererea solidă, costurile ridicate de construcţie şi tendinţele de urbanizare.
Pe termen scurt, aceaste tendinţe vor pune presiune pe accesibilitatea locuinţelor, ceea ce duce la soluţii alternative, iar una dintre cele mai favorabile în contextul actual al pietei locale este extinderea pieţei de închirieri. Pe termen lung, dacă ritmul de construcţie nu ţine pasul cu cererea, preţurile vor continua să crească, forţând o parte dintre cumpărători să se orienteze către zone metropolitane sau alternative mai accesibile.
Lucian Azoiţei, CEO, FORTY MANAGEMENT: Sunt mai multe cauze, în funcţie de fiecare locaţie în parte. Că să le sintetizăm, avem un mix de venituri în creştere, creşteri de costuri, inflaţie dar mai ales lipsa docuemntatiilor urbanistice ce au că efect o oferta din ce în ce mai mică coroborată cu o cerere solidă, în creştere.
Oana Albota, Partner, ALBOTA LAW FIRM: Creşterea preţului pe metru pătrat în marile oraşe este influenţată de mai mulţi factori general valabili, precum cererea ridicată, oferta limitată, costuri mari de executare a lucrărilor, chiar speculaţiile imobiliare. Pentru cazul izolat al Municipiului Bucureşti, principalul factor care influenţează preţurile este oferta limitată determinată de blocajul instituţional cauzat de suspendarea şi anularea PUZurilor coordonatoare ale sectoarelor, precum şi de imposibilitatea obţinerii autorizaţiilor de construire.
Putem vorbi despre o reinversare a obiceiurilor de locuit tot mai accentuată în 2025? În timpul pandemiei erau la căutare unităţile cu balcoane generoase, casele (în general, tot ce reprezenta deschidere către natură, spaţiu extern generos). Începând cu anul trecut tendinţa s-a accentuat spre apartamente cu mai mulţi metri pătraţi utili.
Andrei Sandu, Managing Owner MEDIA CITY: În perioada pandemiei, a existat o tendinţă către locuinţe cu spaţii exterioare generoase, precum balcoane mari sau case cu grădină. În 2024, s-a observat o revenire a interesului pentru apartamente mai spaţioase, situate în zone urbane bine conectate. Preferinţele actuale ale cumpărătorilor sunt următoarele: Apartamente cu 3 camere: Acestea au devenit mai căutate, oferind un echilibru între spaţiu şi cost. Suprafeţe mai mari: Cumpărătorii preferă apartamente cu suprafeţe utile mai generoase, de exemplu, un apartament de 3 camere cu 80-90 mp este mai atractiv decât unul de 65-70 mp. Locaţie şi infrastructură: Accesul facil la locul de muncă, şcoli şi servicii esenţiale a devenit o prioritate, mulţi preferând să locuiască în oraş pentru a beneficia de aceste avantaje. Eficienţă energetică şi tehnologie: Există un interes crescut pentru locuinţe care oferă soluţii de economisire a energiei şi dotări tehnologice moderne.
Această schimbare este influenţată de revenirea la birou a multor angajaţi şi de costurile ridicate asociate întreţinerii caselor mai mari, în special în ceea ce priveşte utilităţile.
Vlad Baloşin, Arhitect, METRIK: Categoric da. Pandemia a generat pe de o parte nevoia de camere suplimentare din cauza lucratului de acasă şi pe de altă parte nevoia de case sau apartamente cu curte din cauza izolării. Foarte mulţi s-au mutat în zonele metropolitane pentru că acolo au bifat cele de mai sus la un preţ accesibil. Odată cu sfârşitul pandemiei, au fost tot mai clare minusurile: infrastructura deficitară, transportul public limitat, timpul îndelungat petrecut în trafic. Acestea i-au determinat pe mulţi să revină în oraş, să se concentreze pe maximizarea suprafeţelor de locuit, reflectând tendinţele de urbanizare şi creşterea preţurilor proprietăţilor, care împing eficienţa peste spaţiul în exces. În timp ce accesul în aer liber rămâne de dorit, accentul pus pe interioare inteligente şi optimizate semnalează o revenire la preferinţele pre-pandemie. Acest lucru sugerează că preferinţa cauzată de pandemie pentru spaţiul exterior a fost mai degrabă o reacţie pe termen scurt decât o transformare de durată.
Bogdan Iliescu, Commercial Director, NUSCO: Tendinţele de locuire evoluează în funcţie de contextul socio-economic şi de stilul de viaţă al cumpărătorilor. În perioada pandemiei, oamenii au prioritizat locuinţele cu spaţii exterioare, balcoane mari sau grădini. Totuşi, în ultimii doi ani, vedem o revenire spre apartamente mai generoase ca suprafaţă, dar situate în zone bine conectate la infrastructură şi facilităţi urbane.
În 2025, această tendinţă ar putea continua, însă cu o orientare spre eficienţa spaţiului locativ. Clienţii nu mai caută neapărat suprafeţe foarte mari, ci un layout bine gândit, cu spaţii flexibile, home office integrat şi acces facil la zone verzi sau alte facilităţi. În acest context, dezvoltatorii trebuie să răspundă cererii prin proiecte care îmbină eficienţa şi confortul, adaptate noilor obiceiuri de locuire.
În cazul proiectelor noastre, am observat o adaptare clară a preferinţelor cumpărătorilor, în linie cu tendinţele pieţei. În cadrul Nusco City, am anticipat această tranziţie şi am proiectat unităţi care să răspundă acestor nevoi. Apartamentele noastre au fost gândite astfel încât să ofere un echilibru între suprafeţele utile generoase, spaţiile exterioare şi integrarea unor facilităţi moderne, precum zone verzi ample, alei pietonale şi proximitatea faţă de puncte de interes urban.
Această schimbare de preferinţe este vizibilă şi în tipologiile de unităţi preferate de clienţi: observăm o creştere a interesului pentru apartamente de trei şi patru camere, deoarece familiile pun mai mult accent pe confortul pe termen lung şi pe flexibilitatea spaţiului locativ. De asemenea, configurarea eficientă a apartamentelor şi calitatea materialelor şi a finisajelor devin factori decisivi în procesul de achiziţie.
Prin urmare, proiectele noastre, Nusco City si Nusco Green Homes se aliniază perfect acestei tendinţe şi oferă locuinţe care completează spaţiul, confortul şi accesibilitatea, elemente esenţiale pentru noile preferinţe ale cumpărătorilor.
Lucian Azoiţei, CEO, FORTY MANAGEMENT: Odată cu creşterea nivelului de trai şi obţinerea unor venituri în creştere este normal ca şi tendinţa să fie de a creşte calitatea locuirii. Intenţia este de a locui cât mai aproape de centrele de interes pentru că traficul a crescut exponenţial.
Oana Albota, Partner, ALBOTA LAW FIRM: Tendinţa spre apartamente cu mai mulţi metri pătraţi utili s-a accentuat în detrimentul atât al caselor, cât şi al apartamentelor cu terase sau balcoane spaţioase. Cel mai probabil, acest fenomen este influenţat de costurile ridicate de întreţinere, care determină cumpărătorii să aleagă locuinţe mai eficiente din punct de vedere al cheltuielilor lunare. Spaţiul suplimentar în interior este considerat mai util decât un balcon generos, iar casele implică costuri semnificativ mai mari.
Cum şi cât influenţează factorul politic trendurile în piaţa imobiliară? Incertitudinea din ultima vreme se răsfrânge asupra pieţei tranzacţiilor?
Andrei Sandu, Managing Owner MEDIA CITY: Factorul politic are un impact semnificativ asupra pieţei imobiliare prin intermediul reglementărilor, politicilor fiscale şi stabilităţii economice.
Influenţe notabile:
- Modificări fiscale: La începutul anului 2024, creşterea TVA-ului pentru locuinţele cu preţuri mai mari de 120.000 de euro a generat îngrijorări privind descurajarea anumitor segmente de cumpărători.
- Stabilitatea politică: Incertitudinea politică poate afecta încrederea investitorilor şi a cumpărătorilor, influenţând atât cererea, cât şi oferta de pe piaţă.
- Politici de creditare: Deciziile politice care influenţează ratele dobânzilor şi condiţiile de creditare pot afecta accesul la finanţare pentru cumpărători.
În anii electorali, guvernele pot implementa măsuri menite să stimuleze economia şi, implicit, piaţa imobiliară, însă aceste efecte pot fi temporare.
Vlad Baloşin, Arhitect, METRIK: Stabilitatea politică este esenţială pentru o piaţă predictibilă. Incertitudinea politică, în special după anularea alegerilor prezidenţiale, a sporit profilul de risc al ţării. Asta poate determina investitorii să adopte o abordare mai precaută. Totuşi, pentru noi, începutul lui 2025 a fost mult mai activ decât începutul lui 2024.
Bogdan Iliescu, Commercial Director, NUSCO: Piaţa imobiliară este sensibilă la climatul politic şi economic, iar incertitudinea poate influenţa atât apetitul investitorilor, cât şi deciziile cumpărătorilor. Modificările fiscale, inflaţia şi politica monetară joacă un rol esenţial în finanţarea dezvoltărilor şi în accesibilitatea creditelor pentru consumatori.
În România, în anii electorali, tendinţa este de temporizare a deciziilor de investiţii, atât din partea dezvoltatorilor, cât şi a cumpărătorilor. De exemplu, modificările fiscale implementate în 2024 pot avea un impact asupra costurilor de dezvoltare, ceea ce va influenţa în final preţurile locuinţelor. Totodată, creşterea ratelor dobânzilor a făcut finanţarea mai dificilă, ceea ce poate duce la o piaţă mai selectivă, cu o cerere mai atent calibrată.
În contextul actual, piaţa imobiliară din România se află sub influenţa unor propuneri legislative menite să reglementeze şi să dinamizeze sectorul. Una dintre iniţiativele notabile este proiectul de lege care permite crearea fondurilor de investiţii imobiliare de tip REIT (Real Estate Investment Trusts). Aceste fonduri, odată implementate, ar putea atrage investiţii semnificative în piaţa imobiliară, având potenţialul de a creşte cererea de proprietăţi şi, implicit, de a influenţa preţurile.
De asemenea, un alt proiect de lege aprobat de Guvern prevede că agenţii imobiliari trebuie să aplice măsuri sporite de cunoaştere a clientelei atât pentru cumpărător, cât şi pentru vânzător. Această reglementare are ca scop alinierea la standardele internaţionale, însă ar putea adăuga un nivel suplimentar de complexitate în procesul tranzacţiilor imobiliare.
Aceste propuneri legislative reflectă eforturile autorităţilor de a crea un cadru mai transparent şi mai sigur pentru tranzacţiile imobiliare, însă implementarea lor va necesita o adaptare din partea tuturor actorilor implicaţi în piaţă.
Pe termen lung, stabilitatea politică şi predictibilitatea economică sunt esenţiale pentru menţinerea încrederii în piaţa imobiliară şi pentru atragerea de noi investiţii.
Lucian Azoiţei, CEO, FORTY MANAGEMENT: Factorul politic are intodeauna o influenta majora, atat prin politicie sectoriale pozitive ( prima casa, tva redus, programe de sprijin etc) cât şi prin cele negative ( blocaj urbanistic, taxe suplimentare, reglementari).
Oana Albota, Partner, ALBOTA LAW FIRM: Factorul politic influenţează în mod semnificativ piaţa imobiliară, iar acest lucru este vizibil în special în Municipiul Bucureşti. „Reforma” iniţiată de primarul capitalei în domeniul urbanismului şi autorizării lucrărilor de construire a generat un veritabil blocaj, afectând considerabil dezvoltarea proiectelor imobiliare şi limitând oferta de locuinţe noi. Pe fondul evenimentelor recente, se constată şi o implicare directă a actorilor politici în domeniul imobiliar, prin propunerea unor modificări legislative menite să reglementeze mai strict relaţia dintre dezvoltatori şi cumpărători. Printre aceste măsuri se numără limitarea avansurilor solicitate de dezvoltatori şi impunerea unor prevederi suplimentare pentru protejarea investitorilor mici.
Intrarea în Schengen şi ridicarea vizelor către SUA de la 1 Martie consideraţi că va influenţa preţurile şi calitatea locuirii în România?
Andrei Sandu, Managing Owner MEDIA CITY: Aderarea României la spaţiul Schengen si eliminarea vizelor pentru SUA sunt aşteptate să aibă efecte pozitive asupra economiei şi, implicit, asupra pieţei imobiliare.
Posibile influenţe:
- Atragerea investiţiilor străine: Accesul facilitat la piaţa europeană şi creşterea încrederii investitorilor străini ar putea stimula investiţiile în sectorul imobiliar, atât în segmentul rezidenţial, cât şi în cel comercial.
- Creşterea cererii de locuinţe: O economie mai dinamică şi oportunităţile de afaceri ar putea atrage atât români din diaspora, cât şi expaţi, crescând cererea de locuinţe de calitate.
- Dezvoltarea infrastructurii: Investiţiile în infrastructură, stimulate de aderarea la Schengen, ar putea duce la dezvoltarea unor noi zone rezidenţiale şi la creşterea valorii proprietăţilor existente.
Aceste schimbări ar putea contribui la creşterea preţurilor locuinţelor în anumite zone, dar şi la îmbunătăţirea calităţii construcţiilor şi a standardelor de locuire.
Vlad Baloşin, Arhitect, METRIK: O ţară mai integrată şi mai conectată cu partenerii strategici este un lucru bun. Calitatea vieţii va creşte, iar preţurile vor creşte şi ele. E natural şi chiar de dorit. Înseamnă că evoluăm.
Bogdan Iliescu, Commercial Director, NUSCO: Intrarea României în Schengen şi ridicarea vizelor pentru SUA sunt factori care pot stimula piaţa imobiliară, dar într-un mod indirect. Pe termen scurt, efectele vor fi mai vizibile asupra pieţei comerciale, prin atragerea de noi investitori şi extinderea unor companii internaţionale care vor impulsiona cererea de spaţii de birouri şi locuinţe premium. Accesul mai facil în România poate încuraja investiţiile străine directe, inclusiv în sectorul imobiliar. Fondurile internaţionale şi investitorii individuali ar putea considera piaţa românească mai stabilă şi mai atractivă, ceea ce ar putea duce la creşterea cererii de locuinţe premium şi a segmentului de închiriere pentru expaţi.
De asemenea, accesul în Schengen poate face România mai atractivă pentru profesioniştii din diverse domenii, ceea ce ar putea stimula cererea pentru locuinţe în marile oraşe şi pentru spaţii de birouri. Totodată, Bucureştiul şi alte oraşe mari ar putea deveni huburi regionale pentru companii internaţionale, ceea ce ar putea influenţa atât preţurile, cât şi dezvoltările imobiliare viitoare. Un acces mai uşor pentru cetăţenii UE poate creşte cererea pentru închirieri pe termen scurt şi mediu, mai ales din partea expaţilor, a angajaţilor din sectorul IT şi a celor din industriile creative. Acest lucru ar putea determina o dezvoltare mai accelerată a segmentului de închiriere profesionalizată (build-to-rent).
Ridicarea vizelor către SUA şi accesul mai facil în România va impulsiona turismul şi, implicit, dezvoltarea infrastructurii hoteliere şi a locuinţelor în regim hotelier (Airbnb, aparthoteluri). Creşterea numărului de turişti şi a cererii pentru cazări premium ar putea genera o creştere a preţurilor în anumite zone turistice.
În ceea ce priveşte calitatea locuirii, România va trebui să îşi alinieze şi mai mult standardele la nivelul european, ceea ce va pune presiune pe dezvoltatori să implementeze soluţii mai sustenabile şi mai eficiente energetic
Lucian Azoiţei, CEO, FORTY MANAGEMENT: România face parte din UE şi este complet integrată în aceasta. Tendinţa naturală este de uniformizare atat a veniturilor cat si a cheltuielilor ceea ce nu va duce decât la creşteri de preturi, astazi România având cele mai mici preturi raportate la venituri.
Oana Albota, Partner, ALBOTA LAW FIRM: Aderarea României la Schengen poate atrage investiţii străine. În schimb, ridicarea vizelor pentru SUA nu va avea un impact imediat asupra pieţei imobiliare, dar poate influenţa deciziile de relocare şi investiţiile românilor din diaspora, stimulând indirect cererea pe segmentul rezidenţial.
Ce rol joacă infrastructura devenită prioritate geo-politică în războiul cu Ucraina, în evoluţia preţurilor imobiliare?
Andrei Sandu, Managing Owner MEDIA CITY: Dezvoltarea infrastructurii este esenţială pentru piaţa imobiliară, iar contextul geo-politic actual a accelerat anumite proiecte strategice.
Impactul infrastructurii asupra pieţei imobiliare:
- Îmbunătăţirea conectivităţii: Proiectele de infrastructură, precum autostrăzi şi căi ferate, facilitează accesul către diferite regiuni, făcând anumite zone mai atractive pentru dezvoltări rezidenţiale şi comerciale.
- Creşterea valorii proprietăţilor: Zonele cu infrastructură bine dezvoltată tind să înregistreze creşteri ale preţurilor imobiliare datorită accesibilităţii şi a atractivităţii sporite.
- Dezvoltarea regională: Investiţiile în infrastructură pot reduce discrepanţele regionale, stimulând dezvoltarea economică în zone mai puţin dezvoltate şi echilibrând piaţa imobiliară la nivel naţional.
Astfel, prioritizarea proiectelor de infrastructură în contextul actual are potenţialul de a influenţa pozitiv evoluţia preţurilor imobiliare şi de a stimula dezvoltarea unor noi zone rezidenţiale şi comerciale.
Vlad Baloşin, Arhitect, METRIK: Reţeaua de autostrăzi aflată în lucru până în 2030-2035 va genera o creştere a atractivităţii localităţilor de pe rută şi va duce la dezvoltarea lor ca noi poli rezidenţiali şi industriali. O să fim martorii unei migraţii către acestea. Fluxul de capital, relocarea companiilor, creşterea cererii pentru spaţii industriale şi logistice, toate vor cere forţă de muncă şi locuinţe. Pe termen lung, infrastructura modernizată va contribui la reducerea decalajelor regionale şi la o dezvoltare echilibrată a pieţei imobiliare din ţară.
Bogdan Iliescu, Commercial Director, NUSCO: Infrastructura este unul dintre factorii-cheie care influenţează direct piaţa imobiliară, iar în contextul actual geopolitic, dezvoltarea infrastructurii devine şi o prioritate strategică. România a primit fonduri europene semnificative pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii de transport, ceea ce poate contribui la creşterea atractivităţii unor zone emergente pentru dezvoltări imobiliare.
Investiţiile în drumuri, autostrăzi, căi ferate şi transport public influenţează semnificativ atractivitatea anumitor regiuni, atât pentru dezvoltatorii imobiliari, cât şi pentru cumpărători. În Bucureşti, finalizarea unor proiecte precum autostrada de centură (A0), modernizarea DN1 sau extinderea reţelei de metrou vor influenţa pozitiv cererea pentru locuinţe în zonele bine conectate.
Investiţiile majore în infrastructură duc, de regulă, la o creştere a preţurilor terenurilor din proximitatea proiectelor respective. În Bucureşti şi în marile oraşe, zonele aflate în plină dezvoltare (precum Pipera, zona de nord, Măgurele sau Popeşti-Leordeni) pot înregistra o apreciere rapidă a valorii terenurilor odată cu îmbunătăţirea accesibilităţii.
Un plan robust de infrastructură, susţinut de fonduri europene şi prioritizat de autorităţi, creşte atractivitatea României pentru investitorii imobiliari internaţionali. Marile fonduri de investiţii preferă pieţele cu infrastructură bine dezvoltată, iar România, prin poziţia sa strategică şi apartenenţa la UE, poate beneficia de un val de investiţii în real estate odată cu îmbunătăţirea conectivităţii interne şi externe.
De exemplu, investiţiile în coridoarele de transport care leagă România de vestul Europei şi de Marea Neagră vor stimula dezvoltarea unor hub-uri logistice şi industriale, generând, implicit, cerere pentru locuinţe în apropierea acestora. Pe de altă parte, investiţiile în infrastructura urbană – metrou, drumuri expres, transport public modernizat – vor susţine şi ele creşterea valorii proprietăţilor în marile oraşe.
Dezvoltarea infrastructurii rămâne un motor esenţial pentru piaţa imobiliară şi va continua să influenţeze distribuţia cererii şi dinamica preţurilor pe termen lung.
Lucian Azoiţei, CEO, FORTY MANAGEMENT: A existat o presiune punctuală asupra pieţei chiriilor date de refugiaţi. Pe viitor, odată cu reconstrucţia Ucrainei, unde România va fi în prin plan, va duce la investiţii ce vor avea ca efect o creştere a presiunii asupra fondului locativ existent.
Oana Albota, Partner, ALBOTA LAW FIRM: Investiţiile accelerate în infrastructură, în contextul conflictului din Ucraina, contribuie la dezvoltarea pieţei imobiliare, în special în regiunile estice şi sud-estice ale României. Extinderea şi modernizarea reţelelor rutiere şi feroviare creşte atractivitatea zonelor logistice şi industriale. Mai mult decât atât, dezvoltarea infrastructurii poate duce inclusiv la creşterea valorii locuinţelor în oraşele strategice, fapt ce poate având un impact semnificativ asupra pieţei imobiliare pe termen mediu şi lung.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
