Magistraţii instanţei supreme judecă, marţi, procesele în care sunt trimişi în judecată preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fostul vicepremier Gabriel Oprea şi foştii parlamentari Dan Şova şi Sebastian Ghiţă. Toate aceste procese au loc la acelaşi complet de judecători. De asemenea, tot instanţa supremă urmează să decidă, marţi, pedeapsa pentru dare de mită în cazul fostului secretar de stat în Ministerul Justitiei Ovidiu Puţura.
Primul este programat procesul lui Călin Popescu Tăriceanu, de la ora 7.30, de la ora 9.00 este programat dosarul CET Govora, în care este judecat Dan Şova, de la ora 12.00 ar urma să aibă loc dosarul lui Sebastian Ghiţă, de la ora 13.00 - procesul lui Gabriel Oprea, iar de la ora 15.00 ar să înceapă procesul lui Liviu Dragnea.
Dosarul lui Liviu Dragnea
Magistraţii ICCJ ar urma să audieze, marţi, alţi trei inculpaţi în procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.
La termenul anterior al procesului liderului PSD, Liviu Dragnea, din 23 mai, a fost audiată Floarea Alesu, fostul director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, acuzată de abuz în serviciu după ce ar fi permis ani de zile angajarea fictivă a două persoane care lucrau pentru PSD Teleorman. Ea le-a spus magistraţilor că a vorbit de mai multe ori cu Liviu Dragnea despre situaţia celor două, iar acesta i-ar fi răspuns că va rezolva situaţia şi le va angaja la PSD. Ea a mai afirmat că la ultima discuţie liderul PSD i-a spus să îi pună la treabă pe angajaţii direcţiei care nu muncesc şi să nu îi reducă salariul Bombonicăi Dragnea, în urma reorganizării funcţiilor.
În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. "În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susţine DNA.
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.
La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionali instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, la cererea fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiune a de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.
Dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu
La termenul de marţi al procesului în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este judecat pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului în legătură cu retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, alături de Prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein, ar urma să fie audiat ca martor Dan Andronic. El a fost citat să se prezinte la ICCJ la ora 7.30.
La termenul anterior al procesului, din 23 mai, a fost audiat ca martor fostul senator şi secretar general al Guvernului Şerban Mihăilescu, care a spus că nu a lucrat niciodată cu Tăriceanu şi că s-a întâlnit cu acesta de două ori - la nunta lui Dan Andronic şi în Israel, unde fusese invitat de Andronic şi de Nicolae Dumitru. Întrebat de procurorul DNA dacă în 2006 a fost la locuinţa lui Tal Silbestein împreună cu Tăriceanu, aşa cum a declarat în faza dosarului de urmărire penală, Şerban Mihăilescu a susţinut că nu a fost niciodată acasă la cetăţeanul israelien şi că a fost o "neînţelegere" atunci când a făcut acea declaraţie.
Procesul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului a început în 14 martie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce, pe 10 februarie, instanţa a decis că procesul poate începe pe fond, respingând definitiv cererile şi excepţiile formulate de preşedintele Senatului.
În 6 iulie 2016, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe Călin Popescu Tăriceanu, după ce ar fi minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic. Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale a României în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă.
În 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truică, Prinţul Paul şi alte 20 de persoane, între care Tal Silberstein, Benjamin Steinmetz Agavi Moshe, Marius Marcovici şi jurnalistul Dan Andronic, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov.
Preşedintele Senatului a fost audiat în acest dosar în 11 aprilie, când le-a spus magistraţilor instanţei supreme că a încetat relaţiile de consultanţă politică cu Tal Silberstein şi Dan Andronic în 2008, când aceştia au început să îl consilieze pe Traian Băsescu, dar s-au mai întâlnit între 2008 şi 2014, doar pentru a discuta politică.
Tăriceanu a spus că nu a minţit când a spus că nu a vorbit cu Remus Truică despre tranzacţionarea terenurilor Fermei Băneasa şi a Pădurii Snagov, iar prinţul Paul probabil că i-a făcut plângere penală pentru că l-a considerat potrivnic acţiunilor sale şi după ce aflase că foloseşte în public faţă de el epitetul "bastard”.
Dosarul lui Gabriel Oprea
La termenul din 26 aprilie al procesului lui Gabriel Oprea, care se judecă de atunci în şedinţă secretă, instanţa supremă a admis cererea fostului ministru al Afacerilor Interne şi vicepremier de a sesiza Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate privind inexistenţa unui prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu.
În 11 mai 2016, fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA în dosarul maşinii de lux cumpărate de către Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) pentru protecţia demnitarilor şi folosită de Oprea. El este judecat pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.În acelaşi dosar sunt judecaţi foştii şefi de la DIPI Gheorghe Nicolae, Nelu Zarnica, Nicolae Pavel şi Dănuţ Iacob, prejudiciul în dosar fiind de 410.000 de lei.
Gabriel Oprea este judecat pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Procurorii au pus sechestru asigurător pe mai multor bunuri ale lui Oprea, Nicolae şi Pavel, până la concurenţă sumei de 410.000 lei, în vederea recuperării pagubei produse de aceştia prin abuz în serviciu.
Gabriel Oprea este cercetat pentru abuz în serviciu şi în dosarul privind folosirea nelegală a coloanei oficiale, cauza deschisă după moartea poliţistului Bogdan Gigina, de la Brigada Rutieră a Capitalei.
Dosarul lui Sebastian Ghiţă
Magistraţii instanţei supreme judecă, marţi, pe fond un nou termen al procesului în care omul de afaceri Sebastian Ghiţă este acuzat că i-a dat o casă fostului primar din Ploieşti Iulian Bădescu, în schimbul finanţării de la bugetul local a echipei de baschet Asesoft Ploieşti.
În 12 iunie, magistraţii instanţei supreme au respins propunerea procurorilor DNA de emitere a unui mandat de arestare preventivă pentru omul de afaceri Sebastian Ghiţă, în acest dosar, în care este acuzat că i-a dat o casă fostului primar din Ploieşti Iulian Bădescu, în schimbul finanţării de la bugetul local a echipei de baschet Asesoft Ploieşti. Până acum, pe numele lui Ghiţă au fost emise trei mandate de arestare, el fiind cercetat în cinci dosare penale.
În iulie 2015, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Sebastian Ghiţă şi Iulian Bădescu sub acuzaţiile de dare, respectiv luare de mită, abuz în serviciu şi spălare de bani.
Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar al municipiului Ploieşti şi ordonator principal de credite, cu încălcarea prevederilor legale, la instigarea lui Sebastian Ghiţă, a acordat clubului sportiv Asesoft Ploieşti, susţinut de acesta din urmă, o finanţare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local, în suma de 1.500.000 lei. Pentru alocarea acelei finanţări, Iulian Bădescu ar fi pretins şi primit de la Sebastian Ghiţă, prin intermediul unei societăţi comerciale controlate de omul de afaceri, o casă de locuit situată în municipiul Ploieşti, în valoare de 1.041.600 de lei, sumă din care Bădescu a suportat personal doar 124.000 de lei.
Omul de afaceri Sebastian Ghiţă - reţinut la Belgrad în noaptea de 13 spre 14 aprilie şi plasat apoi în arest preventiv - a fost eliberat în 26 mai pe cauţiune, în baza unei decizii a Curţii Supreme din Serbia, după depunerea unei cauţiuni de 200.000 de euro. Lui Ghiţă i-a fost reţinut paşaportul şi i s-a interzis să părăsească Belgradul. Omul de afaceri aşteaptă o decizie privind cererea de extrădare formulată de autorităţile române. Când a fost prins de autorităţile sârbe, Ghiţă avea permis de conducere şi buletin de Slovenia şi era împreună cu fratele său. În 19 mai, Ghiţă a fost fost audiat la Curtea Supremă din Belgrad ca urmare a cererii de extrădare formulată de autorităţile române, el arătând că se opune extrădării şi invocând persecuţii politice. Avocatul său a solicitat ca măsura detenţiei să fie înlocuită cu arestul la domiciliu.
Dan Şova, termen în ambele procese
Fostul senator Dan Şova are termen, marţi, la instanţa supremă, în ambele sale procese - "Turceni - Rovinari”, în care este judecat alături de fostul premier Victor Ponta, şi "CET Govora", în care este acuzat că a produs un prejudiciu de un milion de euro complexurilor energetice Turceni şi Rovinari.
În dosarul "Turceni-Rovinari", procurorii DNA i-au trimis în judecată, în 17 septembrie 2015, pe fostul premier Victor Ponta, senatorul Dan Şova, Laurenţiu Dan Ciurel şi Dumitru Cristea, la data faptelor director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER), respectiv director general al Complexului Energetic Turceni (CET).
Ancheta în acest dosar a durat aproape patru ani, iar Victor Ponta a fost primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului.
Procurorii îl acuză pe Victor Ponta că, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, prin cabinetul său de avocat, a obţinut de la Societatea Civilă de Avocaţi "Şova şi Asociaţii" 181.439,98 de lei, pentru activităţi care figurează în acte, dar care nu ar fi fost efectuate. Victor Ponta este judecat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat, iar Dan Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi "Şova şi Asociaţii" la data faptelor, pentru abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală şi spălare de bani. Laurenţiu-Dan Ciurel este acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, iar Dumitru Cristea şi Laurenţiu-Octavian Graure, fost director economic al CET, de abuz în serviciu.
În cel de-al doilea dosar, fostul senator Dan Şova a fost trimis în judecată în ianuarie 2016, fiind acuzat că a luat mită 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora şi o firmă de avocatură. Alături de Şova este judecat şi Mihai Bălan, fost director general al CET Govora, pentru trafic de influenţă şi abuz în serviciu.
Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2011 - iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, atunci director general al CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 de euro pe lună.
În urma demersurilor lui Dan Şova pe lângă Mihai Bălan, în decembrie 2011 şi mai 2013, Bălan a încheiat două contracte de consultanţă cu firma de avocatură reprezentată de martorul denunţător, iar în perioadele ianuarie-octombrie 2012 şi respectiv iunie 2013-august 2014 a avizat, din partea CET Govora, plăţile efectuate în baza celor două documente, cu încălcarea prevederilor legale şi a normelor interne de funcţionare a societăţii respective, susţin anchetatorii. Potrivit procurorilor DNA, aceste contracte nu erau justificate pentru că atunci CET Govora avea un departament juridic în care îşi desfăşurau activitatea şase jurişti, iar problematica dosarelor aflate în lucru nu impunea asistenţă din partea vreunei societăţi de avocaţi.
În 11 aprilie, în acest dosar a fost audiat fostul deputat Cristian Rizea. El a arătat în declaraţia de martor pe care a dat-o la instanţa supremă că nu îşi mai aminteşte cu ce suma i-a vândut o vilă din Bucureşti fostului senator Dan Şova, pentru care a primit o parte din bani şi restul sumei în 60 tranşe lunare de câte 5.000 de euro, de fiecare dată în numerar, respectiv în total 300.000 de euro, precizând că nu au încheiat un act adiţional pentru că aveau încredere. Procurorii DNA spun că, în 2011, banii cu care ar fi fost plătit imobilul cumpărat de la Rizea ar fi fost obţinuţi din contractele casei de avocatură a lui Dan Şova cu CET Govora.
Dosarul lui Ovidiu Puţura
Tot marţi, instanţa supremă ar urma să decidă dacă menţine pedeapsa dispusă în cazul fostului secretar de stat în Ministerul Justitiei.
Fostul secretar de stat Ovidiu Puţura a fost condamnat, în 20 septembrie, de judecătorul George Matei de la Curtea de Apel Bucuresti, la o pedeapsă de 5 ani inchisoare pentru dare de mită.
Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-a promis judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistriţa, că din funcţia de secretar de stat pe care o va exercita, va asigura promovarea fiului acesteia la examenul pentru notari stagiari din 2015, prin fraudarea acestuia. În schimbul intervenţiei promise, Puţura i-a solicitat judecătoarei să pronunţe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soţia sa era reclamant. În acelaşi context, Ovidiu Puţura i-a dat judecătoarei articole de încălţăminte, prin intermediul soţiei sale. Puţura mai este acuzat că, în perioada 2013 - 2014, a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând în cheltuieli aferente unor partide de vânătoare, unor sejururi la mare, un costum de vânătoare şi suma de circa 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători să dispună o hotărâre favorabilă într-un dosar în care acea persoană avea calitatea de inculpat.
La percheziţiile făcute de procurori, în locuinţa lui Ovidiu Puţura au fost găsiţi 80.970 de euro şi 966 de dolari, sume care atunci au fost puse sub sechestru asigurător.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
