Fosta preşedintă a companiei Siveco Irina Socol este suspectă în dosarul Anei Maria Pătru, ea fiind cercetată pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă, au declarat pentru News.ro surse judiciare. Procurorii DNA, care au început urmărirea penală faţă de Ana Maria Pătru pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, au stabilit că fosta şefă a AEP a folosit şase firme tip ”fantomă” pentru a ascunde provenienţa mitei.
Irina Socol, fost preşedinte al companiei IT Siveco România, este cercetată în dosarul de corupţie al Anei Maria Pătru, fiind suspectată de săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, au declarat pentru News.ro surse judiciare.
Preşedintele demisionar al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, se află, miercuri după-amiază, la Tribunalul Prahova, unde se judecă propunerea procurorilor DNA de arestare preventivă în dosdarul în care este cercetată pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Ana Maria Pătru este urmărută penal pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă şi două infracţiuni de spălare de bani, conform referatului cu propunere de arestare preventivă întocmit de DNA. Acelaşi document precizează că Ana Maria Pătru a folosit un circuit financiar format din şase firme de tip ”fantomă” pentru a ascunde proveninenţa unui apartament şi a unui autoturism în valoare totală de 210.000 de euro primite în schimbul intervenţiei sale în favoarea unei firme care a încheiat contract cu AEP.
”În cursul anului 2009, Ana Maria Pătru a disimulat adevărata natură a provenienţei sumei de 210.000 euro şi beneficiarul real al acestei sume, obţinută ca urmare a săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, prin folosirea, la solicitarea sa, a unui circuit financiar fictiv constând în derularea unor relaţii comerciale între SC (...) SA - SC (...) SA - SC (...) SRL, respectiv, SC (...) SA - SC (...) SRL - SC (...) SRL, această ultimă societate, administrată de (...), soţul Anei Maria Pătru, achiziţionând, totodată, dreptul de uzufruct asupra imobilului-apartament cu nr. (...) situat în mun. Bucureşti, (...) , obiect al infracţiunii de corupţie menţionată”, se arată în documentul citat.
Numele Irinei Socol apare, de asemenea, într-un alt dosar instrumentat de DNA Ploieşti, dosar care vizează acordarea unor contracte de informatizare. Astfel, Socol este martor în dosarul în care au fost puşi sub acuzare pentru corupţie fostul ministru Relu Fenechiu şi fostul director din cadrul Ministerului Justiţiei Ion Krech, în legătură cu acordarea unor contracte de informatizare la Ministerul Justiţiei şi la societatea farmaceutică Antibiotice Iaşi. În acest dosar, Relu Fenechiu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti, la trei ani şi zece luni de închisoare cu executare, după ce şi-a recunoscut vinovăţia.
Irina Socol a fost condamnată definitiv, în 3 mai 2016, la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, de Curtea de Apel Bucureşti, care i-a redus cu un an pedeapsa primită la judecarea pe fond, în dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice. Din pedeapsa Irinei Socol a fost scăzută durata reţinerii şi arestării preventive şi cea a arestului la domiciliu.
Tribunalul Prahova a dispus, in 12 iulie,, eliberarea condiţionată a Irinei Socol, decizia magistraţilor fiind definitivă. Conform sentinţei de condamnare, la 10 martie 2017 se împlinea data la care acesteia i se termina pedeapsa.
Socol a stat două luni în arest preventiv şi, la momentul condamnării, era în arest la domiciliu de 632 de zile.
Procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti au acuzat-o pe Irina Socol că a pus bazele unui mecanism evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.
Potrivit procurorilor, Siveco a achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme de tip "fantomă". În lanţul evazionist au fost implicate mai multe firme de tip "fantomă", iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat servicii informatice companiei Siveco, au aparţinut unor cetăţeni de etnie romă din Sinteşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
