Curtea Constituţională a amânat pentru 14 octombrie pronunţarea asupra sesizării preşedintelui Klaus Iohannis privind modificarea Legii de înfiinţare a Institutului Român pentru Drepturile Omului. La aceeaşi dată, judecătorii CCR vor discuta şi obiecţia şefului statului referitoarea la actul normativ care modifică Legea 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
Pe 24 iulie, Klaus Iohannis a sesizat CCR în legătură cu modificarea legii privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului. Legea transmisă de Parlament la promulgare pe data de 6 iulie contravine mai multor prevederi din Constituţie, susţine şeful statului, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
„Utilizarea sintagmei «instituţie publică de interes naţional, autonomă şi independentă faţă de orice autoritate publică», precum şi din analiza obiectului de activitate al Institutului, a scopului pentru care a fost creat, a modalităţii de desemnare a conducerii, precum şi a atribuţiilor şi a modului de funcţionare a acestuia - astfel cum sunt acestea reglementate prin legea dedusă controlului de constituţionalitate - constatăm că legea este neclară şi lipsită de predictibilitate”, arată sursa citată.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Prin urmare, adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului ca lege organică, în temeiul Constituţiei, în condiţiile în care în cuprinsul legii criticate nu există nicio prevedere din care să rezulte că IRDO acţionează în regim de putere publică, face lipsite de claritate atât natura juridică, cât şi regimul de funcţionare al acestuia, mai argulentează preşedintele Iohannis.
Şeful statului mai spune că rolul IRDO devine neclar, în contextul în care au fost introduse în lege prevederi similare cu cele de funcţionare ale Avocatului Poporuluil.
„Prin modificarea realizată, rolul acestei instituţii devine unul neclar, în condiţiile în care, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, „Instituţia Avocatul Poporului este instituţie naţională pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului, în sensul stabilit prin Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) nr. 48/134 din 20 decembrie 1993, prin care au fost adoptate Principiile de la Paris”. Din această perspectivă, introducerea acestor referiri în cuprinsul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 9/1991 creează confuzie, nefiind clar raportul dintre IRDO şi instituţia Avocatului Poporului, autoritate constituţională, care, potrivit art. 58 din Legea fundamentală, are rolul de a apăra drepturile şi libertăţile persoanelor fizice”, arată sursa menţionată.
Klaus Iohannis vorbeşte în textul sesizării la Curte şi despre o sursă de finanţare incertă pentru IRDO.
„Întrucât s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, iar dispoziţiile criticate afectează bugetul de stat, învederăm faptul că adoptarea unei asemenea prevederi nu se putea realiza decât după solicitarea de către Parlament a unei informări din partea Guvernului, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 alin. (1) din Constituţie. Aceste argumente se aplică mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte intervenţia legislativă de la art. I pct. 8, cu referire la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 9/1991, potrivit căruia bugetul IRDO face parte integrantă din bugetul de stat, prin bugetul Camerei Deputaţilor. De aceea, solicităm Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea în ansamblu a legii deduse controlului, prin raportare la dispoziţiile art. 111 alin. (1) teza a doua şi ale art. 138 alin. (5) din Constituţie”, conchide sursa amintită.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
