Actorul Richard Bovnoczki, cel care îl intepretează pe Proorocul Ilie în spectacolul care a stârnit controverse de la Teatrul Naţional, aduce câteva lămuriri într-o postare pe Facebook celor vor să înţeleagă, spunând că montarea „nu jigneşte şi nu batjocoreşte nimic din ceea ce este sacru”. În ceea ce priveşte reacţia Bisericii Ortodoxe, actorul crede că „ar fi fost important ca aceasta să se bazeze pe o cunoaştere directă a conţinutului artistic, nu pe fragmente scoase din context”.
„Cel sau cei care s-au ocupat de acest atac fals şi nefondat, care au aruncat aceasta acuză urâtă spectacolului „Proorocul Ilie”, în regia lui Botond Nagy, de la TNB, îşi poartă păcatul din multe puncte de vedere. Nu le înşir pentru ca nu e treba mea să mă ocup de aşa ceva şi nu asta mă interesează în această postare”, precizează el.
„Spectacolul e construit cu sensibilitate şi respect faţă de complexitatea condiţiei umane”, spune artistul. „Nu are cum să fie blasfemie un spectacol în care personajele se autodenunţă că au greşit şi se îngrozesc că vor ajunge în iad. În care personajele sunt preocupate să-şi găsească sensul existenţei. În care singurătatea şi disperarea singurătăţii împing personajele la decizii demente şi pe urmă la păreri de rău. De exemplu: personajul beţivului plânge din cauza patimii sale şi căindu-se strigă: Nu vreau în iad, Părinte ceresc! Altul naşte idea salvatoare, de a-l sacrifica prin crucificare pe falsul prooroc Ilie pentru a mântuii omenirea. Un altul îl contrazice şi îl avertizează ca vor ajunge la închisoare. Este un spectacol în care până şi pericolul ignoranţei care transpare mai ales din conturarea acestei idei a crucificării este exprimată prin naivitate. Naivitate care le acordă personajelor o notă de duioşie”.
În legătură cu imaginea femeii pe cruce, cea mai criticată secvenţă în spaţiul public, Bovnoczki scrie: „Este imaginea impertinenţei şi a prostiei, a pierderii reperelor spirituale. Spectacolul este şi unul vizual”.
„Dacă toţi cei care au blamat şi s-au alăturat aruncării cu piatra ar fi avut decenţa să se intereseze sau să se pronunţe după ce au văzut spectacolul, ar fi avut ocazia să vadă că acea femeie de pe cruce, mai târziu în spectacol, are forma cea mai autentică de pocăinţă. Îşi ia crucea şi plângând strigă disperată: 'Iisuse! Iisuse al meu! Dumnezeu şi Om! Cumplita moarte pe cruce pe Tine te aşteaptă! Iisuse! Iisuse sfânt! Iisuse îndura-te de noi mai presus de cei săraci fără măsură. De noi păcătoşii te îndură. Iisuse! Iisuse al meu!'. De fiecare dată când vedeam această scenă, şi la repetiţii, şi în spectacol îmi dădea fiori. Iubesc acel moment, la fel cum iubesc multe momente ale spectacolului, printre care şi disperarea personajului Iuda. Accentul se pune pe pocăinţă în acest spectacol şi din acest motiv, întâmplător, se şi potriveşte cu timpul postului prin care trecem”.
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a numit controversa „un nefericit incident”.
„Cred cu tărie că rolul Ministerului este acela de a proteja cultura. Sper ca îngrijorările exprimate să se transforme într-o bună înţelegere a întregului fenomen creat pe acuze nefondate”, a spus actorul Richard Bovnoczki.
Regizorul spectacolului, Botond Nagy, a fost ţinta unor ameninţări extrem de grave la adresa integrităţii sale fizice şi psihice, precum şi insulte şi incitări la ură, motivate de originea sa etnică maghiară pe platformele de socializare. Prin urmare, acesta a anunţat că a depus plângere penală împotriva a 14 persoane şi petiţie către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru constatarea şi sancţionarea contravenţională a faptelor de discriminare.
Considerându-l „o ofensă adusă Ortodoxiei”, „total degradant”, la o lună de la premiera spectacolului, în spaţiul public, unii au îndemnat la protest propunând „creştinilor care sunt de acord să meargă acolo (eu probabil mă voi duce) şi să întrerupă paşnic spectacolul. Se poate protesta în faţa TNB chiar pentru a scoate piesa de tot”.
„Respectarea simbolurilor creştine constituie un act deopotrivă spiritual şi cultural important şi necesar într-o lume tot mai secularizată şi înclinată spre o interpretare lipsită de discernământ a vieţii spirituale. Prin urmare, luăm act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creştine în timpul interpretării piesei de teatru „Proorocul Ilie” şi sperăm ca, pe viitor, manifestările culturale să continue să respecte dimensiunea sacră a acestora, fără a prejudicia în vreun fel valoarea lor spirituală”, a transmis Patriarhia Română.
„Proorocul Ilie”, de Tadeusz Słobodzianek, se bazează pe informaţiile publicate de Włodzimierz Pawluczuk, sociolog şi cercetător în domeniul religiei, care a descris fenomenul profetului Ilya în studiul său din 1974 centrat pe figura lui Eliasz Klimowicz, un bărbat excentric, care a trăit în regiunea poloneză de nord-est Białystok, în anii ’30 - ’40. Un reportaj despre sfârşitul lumii; povestea unui grup de oameni care s-au desprins de biserica ortodoxă grecească şi au încercat să-şi construiască propria lume într-un mic sat părăsit de Dumnezeu.
Nerecomandată tinerilor sub 18 ani - din motive cunoscute (limbaj licenţios şi scene cu conotaţie sexuală), piesa lui Tadeusz Słobodzianek în lectura scenică semnată de unul dintre cei mai incitanţi regizori ai tinerei generaţii din România vine într-un moment de adâncă criză spirituală şi morală cu care se confruntă societăţile contemporane.
În distribuţie sunt: Richard Bovnoczki, Aylin Cadîr, Florentina Ţilea, Silviu Mircescu, Emilian Mârnea, Răzvan Oprea, Ofelia Popii, Florin Călbăjos, Lari Giorgescu, Vitalie Bichir, Mihai Calotă, cărora li s-au alăturat foarte tinerii Leonard Chionac, Oana Laura Gabriela, Teo Dincă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
