Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a început miercuri un turneu în Balcanii de Vest, în cadrul căruia vizitează fiecare ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE), care speră toate, după ani de aşteptare, să profite de reintrarea în graţii a extinderii, relatează AFP.
Von der Leyen a sosit miercuri seara în Albania, care tocmai a deschis primul capitol al negocierilor de aderare la UE. Ea se întâlneşte cu premierul socialist Edi Rama.
Această vizită - a patra în Balcani - este ”un semnal puternic” al faptul că extinderea este din nou pe masă, apreciază o cercetătoare de la grupul de reflecţie Bruegel, Heather Grabbe.
24 octombrie - Eveniment News.ro - IMM-urile, Oxigen pentru România
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Să se ducă acolo atât de devreme în al doilea său mandat şi să se ducă cu regularitate este un gest politic important care-i arată interesul şi angajamentul”, consideră ea.
Predecesroul său, Jean-Claude Juncker, anunţa încă de când a fost ales că nu va exista nicio extindere în preşedinţia sa, subliniază Grabbe. Înaintea sa, Jose Manuel Barroso nu a făcut nici el din extindere un dosar prioritar.
Ursula von de Leyen îşi începe turneul de patru zile miercuri în Albania, după care vizitează Macedonia de Nord, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Kosovo şi Muntenegrul.
Pentru aceste şase ţări din Balcani candidate la aderarea la UE, această vizită este totodată ocazia de a arăta că şi-au făcut o idee despre reformele pe care le au de făcut pentru a putea spera să intre în UE.
Extinderea la acest bloc cu mai puţin de 18 milioane de locuitori, înconjurat de state membre UE, este o dezbatere veche de 20 de ani. În aceşti ani, susţinerea populară a aderării la UE s-a erodat în unele dintre ele, iar în aletele s-a erodat voinţa politică de a face reforme.
Însă această tendinţă s-a schimbat odată cu invazia Ucerainei de către Rusia, care a ”redinamizat” procesul. ”Urgenţa din jurul Ucrainei şi Republici Moldova a ajutat” Balcanii, apreciază Grabbe.
”Îmi imaginez că turneul său va avea mai degrabă un ton optimist”, apreciază vicepreşedinta ONG-ului European Movement din Serbia, Jelica Minic. ”Cu atât mai mult cu cât un nou mecanism tocmai a fost lansat în vederea apropierii întregii regiuni de UE”, adaugă ea, referindu-se la Planul Creşterii, lansat în noiembrie 2023.
CALENDAR
Cu scopul de a lupta împotriva influenţei economice a Chinei şi Rusiei în Balcani, UE a pus pe masă şase miliarde de euro, sub forma unui Plan al Creşterii vizând să dubleze capacităţile economice ale regiunii.
Acest plan se articulează în jurul a patru piloni: integrarea în piaţa unică, o piaţă comună regională, accelerarea reformelor fundamentale şi creşterea asistenţei financiare.
Însă plăţile vor fi supuse unor condiţii stricte din perspectiva realizării reformelor - şi mai alss al alinierii partenerilor la Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC).
Alinierea diplomatică cerută candidaţilor se va afla, aşadar, pe agenda discuţiilor, mai ales în Serbia.
Belgradul nu a aplicat niciodată sancţiuni Moscovei, iar preşedintele sârb Aleksandăr Vucici i-a mulţumit duminică omologului său rus Vladimir Putin, într-o convorbire la telefon, pentru că l-a asigurat că Rusia va furniza Serbiei cantităţi suficiente de gaze naturale la iarnă.
”Ceea ce va spune, ceea ce va face în Serbia va fi observat”, estimează şeful Centrului Europa Mare de la Institutl Jacques Delors, ”pentru că ea fost criticată - la fel ca akţi conducători europeni, de altfel, din cauză că nu i-a spus suficient de clar lui Vucici că UE poate să nu accepte politici iliberale”.
Vucici - care şi-a transfirmat reorientările constante între Est şi Vest în cheia de boltă a politici sale externe - a respins luni invitaţia lui Putin de a asista la summitul BRICS care are loc săptămâna aceasta la Kazan, în Rusia, argumentând că Serbia aşteaptă vizite importante.
Altă problemă fierbinte care ar putea fi abordată este calendarul, în contextul în care unele dintre aceste ţări sunt state candidate la aderarea la UE de 20 de ani, iar aderarea se lasă aşteptată.
”nu cred că o aderare totală este posibilă până la sfârşitul mandatului (actualei) Comisii” în 2030, dă asigurări Macek.
”Cred că este posibil ca unele ţări ca Muntenegru şi poate şi altele să se asigure că la sfârşitul mandatului Comisiei se închis negocierile”, estimează el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
