Justiţia britanică a respins luni o cerere de extrădare a fondatorului WikiLeaks Julian Assange în Statele Unite, pentru a fi judecat cu privire la spionaj şi conspiraţie în vederea pătrunderii în computere guvernamentale, relatează Reuters.
Judecătoarea Vanessa Baraitser de la Curtea Penală Old Bailey din Londra îşi motivează respingerea cererii prin faptul că Julian Assange, în vârstă de 49 de ani, s-ar putea sinucide în cazul în care ar fi extrădat.
Această hotărâre poate fi atacată în apel.
Avocaţii lui Assange au denunţat proceduri juridice motivate politic, în timpul administraţiei lui Donald Trump, şi au subliniat că o extrădare ar constitui o ameninţare gravă la adresa activităţii jurnaliştilor.
Vanessa Baraitser a respins aproape toate argumentele echipei juridice a lui Julian Assange, însă ea a respins totodată o extrădare a acestuia către Statele Unite, de teamă că acesta se poate sinucide.
Vanessa Baraitser a dispus ca Julian Assange să fie eliberat.
”Având în vedere condiţiile de izolare cvasitotală (...), sunt convinsă că procedurile (prezentate de către autorităţile americane) nu-l vor împiedica pe domnul Assange să găsească un mijloc de a se sinucide”, a subliniat ea.
Într-un interviu publicat duminică în revista germană Der Spiegel, ea aprecia că situaţia în Închisoarea de maximă securitate Belmarsh, în care Julian Assange este încarcerat, ”nu se compară cu condiţiile de detenţie la care ar fi supus în Statele Unite, în cazul unei extrădări”.
El ar ”intra în închisoare în viaţă”, aprecia ea.
Julian Assange a fost arestat în aprilie 2019, după ce a petrecut şapte ani în sediul Ambasadei Ecuadorului la Londra, unde s-a refugiat după ce a încălcat condiţiile eliberării sale pe cauţiune, de teama unei extrădări către Statele Unite sau Suedia, unde a fost cercetat cu privire la un viol pe care-l contestă, o inculpare abandonată între timp.
Australianul riscă 175 de ani de închisoare în Statele Unite, după ce a difuzat, începând din 2010, peste 700.000 de documente clasificate despre activităţi militare şi doiplomatice ameriane, în special cu privire la războaiele din Irak şi Afganistan.
Statele Unite îi reproşează fondatorului WikiLeaks faptul că a pus în pericol surse ale serviciilor americane, o acuzaţie pe care el o respinge.
Între documentele publicate se află o înregistrare video care surprinde civili ucişi în tiruri dintr-un elicopter de luptă american în Irak, în iulie 2007, între care se aflau şi doi jurnalişti de la agenţia de presă Reuters.
În decursul celor cinci săptămâni de audieri, din februarie în septembrie, avocaţii lui Julian Assange au denunţat o procedură ”politică”, fondată pe ”minciuni”.
Ei au subliniat că acordul americano-britanic interzice ”în mod expres” extrădările privind ”infracţiuni politice”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
