Cei 27 de lideri UE au început vineri primul lor summit în carne şi oase la Bruxelles, de aproape cinci luni, o reuniune crucială care se anunţă foarte dificilă în privinţa ajungerii la un acord asupra unui plan de relansare a economiei europene, ameninţată de o recesiune istorică, relatează AFP.
”Acesta este un moment al adevărului şi ambiţiei pentru Europa”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron la sosirea la summit.
Cancelarul german Angela Merkel, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, a anunţat că se aşteaptă la ”negocieri foarte, foarte dificile”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Şeful de orchestră al summitului, Charles Michel, s-a arătat optimist. ”Eu sunt total convins că, prin curaj politic, este posibil să se obţină un acord”.
Premierul olandez Mark Rutte a aplicat un duş acestor aşteptări, apreciind că există ”mai puţin de 50%” şanse de succes.
Omologul său italian Giuseppe Conte a exercitatpresiuni în vederea depăşirii divergenţelor. ”Este în interesul italienilor care continuă să sufere şi al cetăţenilor UE”.
Liderii au sosit toţi cu măşti la reuniune, care loc - pentru prima oară în istorie - fără jurnalişti prezenţi fizic în imensa clădire.
Este o atmosferă foarte specială într-o zi în care doi lideri îşi sărbătoresc ziua de naştere - portughezul Antonio Costa, în vârstă de 59 de ani, şi Angela Merkel, în vârstă de 66 de ani. Merkel a primit numeroase cadouri - mai ales sticle de vin, inclusiv vin alb Bourgogne din partea luii Macron.
Pe agenda negocierilor se află un plan de relansare economică în valoare de 750 de miliarde de euro - constând în împrumuturi în valoare de 250 de miliarde de euro şi subvenţii în valoare de 500 de miliarde de euro, care să nu fie rambursate de către statele beneficiare.
Planul face parte din bugetul UE pe termen lung - aferent perioadei 2021-2027 -, în valoare de 1.074 de miliarde de euro.
La ultima lor întâlnire faţă în faţă, la 20 februarie, Cei 27 s-au despărţit cu un eşec. Ei trebuiau atunci să se pună de acord asupra bugetului UE aferent perioadei 2021-2027. Însă după criză, la masa negocierilor a apărut un plan de relansare.
SOLIDARITATE, DA... DAR
Fiecare ţară are drept de veto, iar negocierile se anunţă îndelungate la acest summit extraodinar, prevăzut să dureze două zile, care ar putea să nu fie ultimul.
Liderul cel mai greu de convins urmează să fie, din nou, Rutte, care este deja considerat responsabil în parte de eşecul summitului din februarie.
Liderul statelor ”frugale” - Austria, Danemarca, Suedia, alături de Olanda, cărora li s-a alăturat Finlanda - Rutte a prezentat numeroase rezerve cu privire la planul de susţinere care urma să fie în primul rând în profitul ţărilor din Sud - cu Italia şi Spania în frunte.
La Bruxelles, el şi-a reafirmat poziţia.
”Solidaritate, da (...). Dar, în acelaşi timp, le putem cere acestor ţări să facă tot ceea ce este posibil pentru ca să-şi rezolve (problemele) singure, data viitoare. Şi faci asta prin reformarea pieţei muncii şi sistemului pensionării”, a tunat el.
”Frugalii” sunt susţinătorii unei reduceri a subvenţiilor, cărora le preferă împrumuturile rambursabile. În plus, ei reclamă, în schimbul oricărui ban dat, reforme de fond din partea beneficiarilor.
Aceste exigenţe îi înfurie pe vecinii lor din Sud, îngrijoraţi să se trezească obligaţi să se supună unui program impus de alţii, aşa cum s-a întâmplat cu Grecia în toiul crizei zonei euro.
În vederea unei mai bune controlări a acestor ţări, considerate laxiste pe plan bugetar, Rutte vrea ca planurile lor de reformă să fie validate în unanimitate de Cei 27 - şi nu cu o majoritate calificată aşa cum prevede Charles Michel.
Alt subiect delicat este legarea acordării unor fonduri şi respectarea statului de drept - înscrisă pentru prima oară în bugetul UE.
Or Polonia şiUngaria - vizate amândouă de proceduri în UE din cauza unor atingeri aduse independenţei justiţiei sau drepturilor fundamentale - se opun vehement.
”Noi nu suntem de acord cu tratamentul arbitrar al problemei statului de drept”, a avertizat premierul polonez Mateusz Morawiecki la sosirea la summit.
În această mare târguială, Merkel suscită multe speranţe.
Alăturându-se Franţei, ea a acceptat ca fondurile să fie împrumutate la scară mare în numele Europei, spărgând astfel un tabu într-o ţară care se opunea până acum ideii de datorie comună.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
