SUA intenţionează să-şi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, în cazul în care Rusia atacă Ucraina, avertizează Casa Albă

Statele Unite vor răspunde favorabil dacă aliaţii lor din Europa de Est le vor cere să-şi consolideze prezenţa militară, în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, avertizează un oficial de Casa Albă, înaintea summitului online de marţi al preşedintelui american Joe Biden cu omologul său rus Vladimir Putin, iar dacă Rusia atacă Ucrana, Washingtonul este pregătit să-i impună sancţiuni financiare fără precedent, însă nu va merge până la o ripostă militară directă, relatează AFP.

”Dacă (preşedintele rus Vladimir) Putin face vreo mişcare, va exista o cerere sporită a aliaţilor noştri” din Europa de Est în vederea ”mai multor militari, capacităţi şi exerciţii”, iar ”Statele Unite vor răspunde favorabil”, a declarat luni această sursă.

Însă, subliniază această sursă, Statele Unite nu iau în calcul, pentru moment, o ripostă militară directă.

”Statele Unite nu caută să ajungă într-o poziţie în care folosirea directă a forţelor americane să se afle în centrul reflecţiilor noastre”, a subliniat el.

Washingtonul intenţionează să privilegieze, în cazul unei invazii a Ucrainei, ”o combinaţie” a mai multor elemente, şi anume o ”susţinere a armetei ucrainene”, ”sancţiuni economice puternice şi ”o creştere substanţială a susţinerii şi capacităţilor aliaţilor noştri din cadrul NATO”.

În contextul în care sancţiunile nu au permis, până acum, să influenţeze deciziile Kremlinului, potrivit multor observatori, Guvernul american dă asigurări de câteva zile că va recurge, de această dată, la măsuri punitive draconice, fără precedent.

”Este vorba despre măsuri de la folosirea cărora ne-am abţinut foarte intenţionat în trecut”, tocmai ”din cauza impactului pe care l-ar avea asupra Rusiei”, sublinia un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price, fără să le detalieze.

În paralel cu acest avertisment, Washingtonul s-a coordonat cu principalii săi aliaţi occidentali, print-un apel telefonic, şi anume Germania, Franţa, Italia şi Regatul Unit.

În urma acestei convorbiri, Parisul Londra, Roma, Berlinul şi Washingtonul şi-au exprimat hotărârea ca suvernitatea Ucrainei să fie respectată, a anunţat luni într-un comunicat Palatul Élysée.

Secretarul de Stat american Antony Blinken, angajat în această ofensivă diplomatică, a discutat la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

”Am convenit să ne continuăm acţiunile comune şi concertate”, a dat asigurări, într-un mesajpostat pe Twitter, Zelenski, care s-a dus luni în tranşee, purtând cască şi vestă antiglonţ, pe linia frontului cu separatiştii proruşi, în estul Ucrainei.

Preşedintele american Joe Biden urmează să-l sune omologul său ucrainean Volodimir Zelenski ”în zilele următoare”, după summitul cu Vladimir Putin, a anunţat Casa Albă.

”PROGRESE MAJORE”

Ned Price a evocat ”o fereastră de tir în vederea rezolvării acestei stuaţii prin diplomaţie”, însă Kremlinul a anunţat luni că nu se aşteaptă la ”progrese majore” de la summitul virtual Putin-Biden.

Kievul şi aliaţii săi acuză Moscova de faptul că a comasat trupe şi blindate la frontieră, în vederea unui eventual atac.

”Nu ştim dacă preşedintele Putin a luat o decizie cu privire la eventuală escaladare militară în Ucraina. Însă ştim că creează capacităţile de a lansa o asemenea escaladare”, a declarat oficialul american de rang înalt citat.

Rusia, la rândul său, dezminte orice intenţie belicoasă, însă prezintă anumite solicitări - mai ales un angajament potrivit căruia Ucrana să nu adere la NATO, aşa cum au făcut numeroase ţări dn fostul bloc sovietic.

Or nici Kievul şi nici Washngtonul nu intenţionează să-şi asume un asemenea angajament, chiar dacă, în realitate, procedura de aderare a Ucrainei la NATO, care a fost deschisă în mod oficial, pare ”îngheţată”.

Cel de-al 46-lea preşedinte al Statelor Unite nu şi-a reţinut niciodată vorbele în privinţa lui Putin, cu care s-a întâlnit faţă în faţă în iunie, la Geneva, după ce l-a catalogat în mod public drept ”un criminal”.

El se vrea astfel campionul democraţiei în lume, o poziţie dificil de deţinut dacă Statele Unite închid ochii în faţa unui nou atac al Rusiei asupra Ucrainei.

Însă democratul în vârstă de 79 de ani speră sau cel puţin spera până acum să stabilească o relaţie ”stabilă şi previzibilă” cu Rusia.

Vladimir Putin ţine să afirme Rusia ca putere în jocul geopolitic mondial, dominat în prezent de rivalitatea dintre Statele Unite şi China.

Ucraina este sfâşiată, din 2014, de un război care s-a soldat cu peste 13 milioane de morţi între Kiev şi separatişti proruşi în Donbas (est), pe care Rusia este acuzată de către Occident că-i susţine. Acest război a izbucnit după ce Moscova a anexat Peninsula ucraineană Crimeea.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.