După şase luni de război în Gaza, uciderea unui grup de lucrători umanitari într-un atac aerian israelian a rezumat atât criza umanitară gravă, cât şi lipsa unei ieşiri clare dintr-un conflict care lasă Israelul din ce în ce mai izolat, relatează Reuters.
La şase luni după ce atacatorii Hamas au evadat din Gaza pentru a comite, la 7 octombrie 2023, cel mai sângeros atac din istoria Israelului, zeci de mii de palestinieni au fost ucişi, Gaza zace în ruine, iar Orientul Mijlociu riscă să alunece spre un conflict regional mai amplu.
Însă atacul de luni seară, care a ucis şapte angajaţi ai grupului umanitar World Central Kitchen (WCK), inclusiv şase străini, a înfuriat chiar şi pe unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Israelului, sporind presiunea tot mai mare pentru încetarea luptelor.
Armata israeliană a recunoscut că atacul a fost efectuat din greşeală de forţele sale şi şi-a cerut scuze pentru moartea "neintenţionată" a celor şapte, printre care se numără cetăţeni britanici, australieni şi polonezi, un cetăţean cu dublă cetăţenie americană şi canadiană şi un coleg palestinian. Dar acest lucru nu a făcut prea mult pentru a atenua alarma crescândă în străinătate, unde opinia publică, chiar şi în ţări în mod tradiţional prietene, precum Marea Britanie, Germania sau Australia, a şovăit în privinţa campaniei israeliene din Gaza, lansată după atacul condus de Hamas asupra Israelului la 7 octombrie.
Preşedintele Joe Biden, care a fost supus unor presiuni din ce în ce mai mari din partea propriilor susţinători pentru a pune capăt luptelor, a declarat că este indignat de atacul asupra convoiului. Joi, în urma unei convorbiri telefonice cu Netanyahu, Casa Albă a cerut "paşi concreţi şi măsurabili pentru a reduce daunele provocate civililor" şi a declarat că sprijinul viitor al SUA va fi determinat de acţiunile Israelului.
Vineri, Netanyahu a ordonat redeschiderea punctului de trecere Erez din nordul Fâşiei Gaza şi utilizarea temporară a portului Ashdod din sudul Israelului, precum şi un acces sporit pentru ajutorul iordanian prin punctul de trecere Kerem Shalom din sudul Fâşiei Gaza.
Cu Gaza în ruine, cea mai mare parte a celor 2,3 milioane de locuitori au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele şi depind acum de ajutoare pentru supravieţuire, o umilinţă amară în timpul lunii sfinte a Ramadanului, când musulmanii din întreaga lume consumă mâncăruri şi deserturi tradiţionale de Ramadan după apusul soarelui.
"Am avut unele speranţe înainte de Ramadan, dar această speranţă a dispărut în noaptea dinaintea începerii lunii de post", a declarat Um Nasser Dahman, în vârstă de 33 de ani, care locuieşte acum cu familia sa de cinci persoane într-o tabără de corturi din oraşul Rafah, în sudul teritoriului, unde se adăpostesc în prezent mai mult de jumătate din populaţia din Gaza. "Înainte de război ne era destul de bine, dar am devenit dependenţi de ajutoarele limitate care există şi de rudele noastre", a declarat femeia.
Chiar şi înainte de atacul asupra convoiului, Israelul era izolat din punct de vedere diplomatic, Adunarea Generală a ONU solicitând în mod repetat încetarea focului în scopuri umanitare şi fiind supus unor presiuni puternice pentru a intensifica livrările de ajutoare în Gaza, unde grupurile umanitare spun că foametea este iminentă.
În timp ce Israelul afirmă că forţele sale au ucis mii de luptători Hamas şi au distrus majoritatea unităţilor sale de luptă, la câteva luni de la începerea războiului, trupele israeliene încă se luptă cu grupuri de luptători în nordul şi centrul Gaza, în zone care, aparent, fuseseră curăţate în primele etape ale războiului.
Premierul Benjamin Netanyahu a rezistat până acum presiunilor de a schimba direcţia, insistând că Hamas rămâne o ameninţare existenţială pentru Israel, care trebuie distrusă înainte de a se putea reveni la o pace durabilă.
"Victoria este la îndemână. Este foarte aproape şi nu există niciun substitut pentru victorie", a declarat el joi, la Ierusalim, în faţa unei delegaţii de membri republicani ai Congresului, făcând apel la mai mult sprijin bugetar, cu câteva ore înainte de convorbirea cu Biden.
Opinia publică israeliană a continuat în mare parte să susţină obiectivele de război de distrugere a Hamas şi de aducere acasă a celor 134 de ostatici încă reţinuţi în Gaza. Însă Netanyahu însuşi se confruntă cu o mişcare de protest în creştere şi cu cereri de noi alegeri pe care sondajele de opinie arată că le-ar pierde categoric.
În timp ce discuţiile de pace au continuat, speranţele unui progres care ar putea asigura o pauză în lupte şi ar permite întoarcerea ostaticilor au fost în mod repetat spulberate, iar liderii Hamas spun că pot continua să lupte pentru mult timp.
"Au trecut şase luni şi Brigăzile Al-Qassam sunt încă capabile să continue lupta împotriva armatei de ocupaţie sioniste", a declarat un înalt oficial Hamas, Sami Abu Zuhri.
Războiul a fost declanşat după un atac condus de Hamas, în care au fost luaţi peste 250 de ostatici au fost luaţi şi aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, potrivit bilanţului israelian, aceasta fiind cea mai mare pierdere de vieţi omeneşti într-o singură zi din istoria Israelului. Campania israeliană a fost, la rândul său, cea mai sângeroasă din istorie pentru palestinieni, cu peste 33.000 de morţi până în prezent, potrivit autorităţilor sanitare din Gaza.
Peste 250 de soldaţi israelieni au fost ucişi de la începutul invaziei terestre, pe lângă cei aproape 350 care au fost ucişi pe 7 octombrie.
În general, cifrele privind victimele palestiniene nu fac distincţie între combatanţi şi civili, iar Israelul afirmă că peste 10.000 de combatanţi au fost ucişi, cifră neconfirmată de grupurile militante. Dar mai mult de o treime dintre morţi au fost copii, potrivit cifrelor ONU.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
