NATO va avea nevoie de 35 până la 50 de brigăzi suplimentare pentru a-şi realiza pe deplin noile sale planuri de apărare împotriva unui eventual atac din partea Rusiei, a declarat o sursă militară pentru Reuters.
Sursa, vorbind sub rezerva anonimatului, a refuzat să ofere mai multe detalii despre aceste planuri, care sunt secrete.
O brigadă este formată din 3.000 până la 7.000 de soldaţi, astfel încât generarea a încă 35 până la 50 de astfel de unităţi ar reprezenta o provocare semnificativă. O sursă de securitate a declarat că numai Germania ar trebui să îşi mărească de patru ori capacităţile de apărare aeriană.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
NATO îşi revizuieşte planurile de apărare pentru a lua mai în serios ameninţarea unui atac rusesc, după invazia din Ucraina din 2022. La summitul de la Vilnius de anul trecut, liderii NATO au convenit asupra primelor planuri majore de apărare ale alianţei în peste trei decenii, iar de atunci oficialii lucrează la transpunerea documentelor în cereri militare concrete.
Este de aşteptat ca liderii NATO să primească o actualizare a planurilor la Washington, în această săptămână, în cadrul summitului care marchează cea de-a 75-a aniversare a alianţei transatlantice de securitate.
Solicitat să comenteze, un oficial NATO a declarat că planificatorii militari ai alianţei au identificat "cerinţele detaliate pentru trupe şi armele necesare pentru apărarea alianţei".
"Apărarea antiaeriană şi antirachetă, armele cu rază lungă de acţiune, logistica, precum şi formaţiunile mari de manevră terestră se numără printre priorităţile noastre principale", a adăugat oficialul.
"NATO va stabili probabil obiective de capabilităţi mai exigente pentru aliaţi, pe măsură ce dezvoltăm forţe care pot pune în aplicare planurile noastre şi pot face faţă ameninţărilor cu care ne confruntăm. Suntem încrezători că descurajarea noastră este şi va rămâne puternică", a subliniat oficialul.
Ministerul Apărării de la Berlin a refuzat să comenteze planurile viitoare ale NATO, deoarece acestea sunt clasificate. Acesta a declarat că toţi aliaţii au fost chemaţi să se coordoneze cu NATO în ceea ce priveşte cerinţele de capacitate, iar aceste eforturi vor continua pe parcursul anului viitor.
PERSONALUL SUPLIMENTAR, O MARE PROVOCARE
Nu este clar de unde ar putea aliaţii NATO să atragă personalul suplimentar pentru 35 până la 50 de brigăzi. Soldaţii ar putea fi transferaţi din alte părţi ale forţelor armate, ar putea fi recrutaţi soldaţi suplimentari sau membrii NATO ar putea opta pentru o combinaţie a ambelor abordări.
Apărarea aeriană este o altă deficienţă majoră pe care planificatorii militari ai NATO au identificat-o, deoarece războiul din Ucraina a demonstrat importanţa acestor sisteme pentru protejarea infrastructurii militare şi civile esenţiale. Astfel de sisteme ar fi deosebit de importante pentru Germania, ca centru logistic major şi zonă de tranzit în orice potenţial conflict cu Rusia.
Germania dispunea de 36 de unităţi de apărare antiaeriană Patriot atunci când era stat de frunte al NATO în timpul Războiului Rece şi chiar şi atunci se baza pe sprijin suplimentar din partea aliaţilor NATO. În prezent, forţele germane au mai rămas cu nouă unităţi Patriot, după ce au donat trei Ucrainei de la invazia rusă din 2022, iar guvernul a început să facă comenzi pentru Patriot şi alte sisteme de apărare aeriană pentru a mări stocurile.
Sistemele terestre de apărare antiaeriană precum Patriot de la Raytheon sunt construite pentru a intercepta rachete. După Războiul Rece, mulţi aliaţi NATO au redus numărul de unităţi de apărare aeriană pentru a reflecta evaluarea conform căreia, în viitor, vor trebui să facă faţă doar unei ameninţări limitate cu rachete, venită din partea unor ţări precum Iranul. Această percepţie s-a schimbat radical odată cu invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a determinat aliaţii NATO să se grăbească să mărească stocurile de muniţie şi să remedieze deficienţele sistemelor de apărare aeriană.
Acordul privind primele planuri majore de apărare de după Războiul Rece, denumite de NATO "planuri regionale", a însemnat o schimbare fundamentală pentru alianţa militară occidentală, care nu a considerat necesar să elaboreze noi planuri de apărare la scară largă timp de decenii, deoarece a crezut că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o ameninţare existenţială.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
