Un fost oficial iranian, Hamid Noury, acuzat de faptul că este implicat în execuţii în masă ale unor opozanţi ordonate de către ayatollahul Ruhollah Khomeini în 1988, este judecat începând de marţi în Suedia, într-un proces istoric care urmează să dureze pânăîn aprilie 2022 - o premieră în acest dosar foarte sensibil, relatează AFP.
Hamid Noury, în vârstă de 60 de ani, a fost arestat în noiembrie 2019, pe Aeroportul Internaţional Stockholm-Arlanda, în cursul unei vizite în Suedia.
El se află de atunci în detenţie provizorie.
Potrivit parchetului suedez, Hamid Noury a ”luat viaţa unui foarte mare număr de deţinuţi simpatizanţi sau care făceau parte din Mujahedinii Poporului” în perioada 30 iulie-16 august 1988, vizaţi de un ordin de execuţie al ayatollahului Khomeini, fondatorul Republicii islamice Iran, în urma unor atacuri comise de către această mişcare împotriva regimului, la sfârşitul Războiului între Iran şi Irak (1980-1988).
Procesul a fost deschis marţi, la ora locală 9.15 (10.15, ora României) la un tribunal din Stockholm.
Acuzatul, care purta haine deschise la culoare, a părut calm, zâmbind, însoţit de doi avocaţi.
Trei zile de audieri sunt prevăzute săptămâna aceasta în acest proces-fluviu, ieşit din comun, care urmează să dureze până în aprilie 2022 şi în cursul căruia urmează să fie chemaţi la bară zeci de martori.
Sute de persoane, în principal susţinători ai Mujahedinilor Poporului, s-au adunat în faţa tribunalului din Stockholm înaintea deschiderii procesului şi au îndemnat justiţia suedeză şi internaţională să-l condamne pe noul preşedinte iranian Ebrahim Raisi.
Acuzatul - care ocupa la vremea respectivă funcţai de asistent al adjunctului procurorului Închisorii iraniene Gohardasht din Karaj - compare în instanţă cu privire la ”crime de război” şi ”crime”, în virtutea competenţei universale a justiţiei suedeze în aceste capete de acuzare.
Acest proces de anvergură internţaională constituie o premieră în istoria celor două ţări, potrivit lui Anna Wester de la tribunalul din Stockholm.
30 DE PLÂNGERI
Acest dosar este foarte sensibil în Iran, iar activişti acuză actuali oficiali din Guvern de faptul că au jucat un rol în execuţii, spre exemplu pe preşedintele Raisi - acuzat de către Amnesty International de faptul că a fost membru al unei ”Comisii a morţii”, aflate la originea execuţiilor.
Întrebat în 2018 şi în 2002 despre aceste execuţii, Ebrahim Raisi a negat că a fost implicat, însă a adus un ”omagiu” ”ordinului” dat către ayatollahul Khomeini să se procedeze la această epurare.
Hamid Noury este suspectat de faptul că, în aceeaşi perioadă, a participat la execuţia altor deţinuţi, din cauza ideologiei sau credinţei lor, considerate drept opuse ”statului teocratic iranian”, porivit parchetului.
Vizat, în prezent, de aproximativ 30 de plângeri ale unor părţi civile - victime, martori sau apropiaţi ai victimelor -, inculpatul ”neagă orice acuzaţie de implicare în presupuse execuţii în 1988”, a anunâat avocatul său, Thomas Söderqvist.
Organizaţii nonguvernamentale (ONG) de apărarea drepturilor omului fac campanie de ani de zile să se facă dreptate în ceea ce denunţă drept execuţii extrajudiciare ale câtorva mii de iranieni - majoritatea tineri - în întreg Iranul, în momentul în care se încheia războiul iraniano-irakian.
La începutul lui mai, peste 150 de personalităţi - inclusiv laureaţi ai Premiului Nobel, foşti şefi de stat sau guvern şi foşti oficiali ONU - au cerut o anchetă internaţională cu privire la execuţiile din 1988.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
