Forţe de securitate poloneze au folosit gaze lacrimogene împotriva unor migranţi care aruncau cu pietre, în satul Kuznica (est), la frontiera cu Belarusul, a anunţat marţi Ministerul polonez al Apărării, relatează AFP.
”Kuznica: migranţi ne atacă soldaţii şi ofiţerii cu pietre şi încearcă să distrugă bariera pentru a intra în Polonia”, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter ministerul polonez.
Ministry of National Defense of Poland: in Kuźnica migrants attacked our soldiers and officers with stones and are trying to destroy the fence and get to Poland. Our services used tear gas to quell the aggression of migrants https://t.co/l5l8c8GZa2 via @MON_GOV_PL #Belarus pic.twitter.com/2gDoQTgD2b
— Liveuamap (@Liveuamap) November 16, 2021
”Forţele noastre au folosit gaze lacrimogene pentru a pune capăt agresunii migranţilor”, a adăugat el.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Ce matin les forces de sécurité polonaises ont fait usage de gaz lacrymogène contre des migrants qui jetaient des pierres, dans le village de Kuznica à la frontière avec le Bélarus (AFP) https://t.co/4BKlpT7wHe pic.twitter.com/YWRBf1e3VJ
— Fdesouche.com est une revue de presse (@F_Desouche) November 16, 2021
Moscova a denunţat după aceea un recurs ”inacceptabil” al Poloniei la tunuri cu apă şi gaze lacrimogene cu scopul respingerii unor migranţi care încercau să treacă frontiera din Belarus.
”Comportamentul părţii poloneze este absolut inacceptabil”, a denunţat în faţa presei ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.
”Ei (polonezii) încalcă toate normele juridice”, a acuzat el.
Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite au anunţat luni, după o săptămână de fricţiuni, că vor să lărgească, în zilele următoare, măsuri punitive vizând Minskul, sancţionat deja din cauza reprimării opoziţiei din 2020.
Regimul lui Aleksandr Lukaşenko, pe care UE îl acuză că a organizat începând din vară afluxul a mii de migranţi la frontera cu Polonia şi Lituaniei, pentru a se răzbuna împotriva acestor sancţiuni, a făcut primele gesturi de calmare.
”Esenţial, azi, este să ne apărărm ţara, poporul şi să evităm ciocniri”, a declarat marţi imprevizibilul Aleksandr Lukaşenko, citat de agenţia oficială belarusă de presă Belta.
”Nu trebuie ca această problemă să devină o confruntare aprisă”, a îndemnat el.
Lukaşeko face aceste declaraţii la o zi după ce a discutat la telefon cu cancelarul german Angela Merkel - un succes al liderului belarus, cu care Occidentul refuză să stea de vorbă, după ce nu i-a recunoscut realegerea în august 2020.
Peste 2.000 de migranţi, majoritatea originari din Orientul Mijlociu, s-au adunat la frontiera dintre Polonia şi Belarus, la postul de frontieră Bruzgui, situat la aproximativ zece kilometri de Kuznica.
Ei au petrecut încă o nouă noapte în aer liber, la temperaturi negative.
Adunaţi în jurul unor focuri de tabără sau înveliţi în pături, ei aşteaptă, în faţa unui gard de sârmă ghimpată, pe care Polonia l-a ridicat pentru a-i împiedica să intre pe teritoriul polonez, între resemnare şi speranţă. În faţa lor, numeroase forţe poloneze apără frontiera.
”Suntem obosiţi şi la capătul puterilor” declară un fost şofer de TIR kurd irakian, contactat telefonic de AFP.
El este blocat de mai multe zile la frontiera belaruso-poloneză, unde se află împreună cu soţia sa şi cu trei copii, inclusiv un bebeluş.
Un sirian în vârstă de 19 ani, Ahmad al-Hassan, care a murit înecat luna trecută, în zona de frontieră, a fost înmormântat luni într-un cimitir al minusculei comunităţi din Polonia.
După o rugăciune în moscheea de lemn din satul Bohoniki, o mână de oameni a asistat la înmormântarea tânărului migrant - prima în Polonia de la începutul, în această vară, a crizei migraţiei.
Criza migraţiei are loc într-un context de tensiuni tot mai puternice între puteri occidentale şi Rusia lui Vladimir Putin în Europa de Est, mai ales cu privire la Ucraina şi Belarus.
În vederea opririi acestui aflux, care a aminteşte la Bruxelles de criza migraţiei din 2015, liderii europeni şi-au multiplicat consultările.
În paralel cu discuţia lui Merkel cu Lukaşenko, preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin, susţinătorul regmului Lukaşenko.
Putin şi Macron au declarat că doresc o ”dezescaladare”.
Secretarul de stat francez însărcinat cu Afaceri Europene Clément Beaune a apreciat luni că vede ”primele semnale”, însă a îndemnat la ”prudenţă”.
Lukaşenko a adoptat în ultimele zile poziţii contradictorii.
El ameninţa săptămâna trecută cu o întrerupere a tranzitului gazelor naturale ruseşti către Europa, în cazul în care UE impune noi sancţiuni.
”Ei (europenii) ne ameninţă cu noi sancţiuni, cu construirea unui zid de cinci metri înălţime”, a denunţat el marţi.
”Dacă n-au altceva de făcut, s-o facă”, a declarat el ironic.
Lukaşenko a negat din nou că Belarusul a favorizat venirea migranţilor.
El a anunţat luni că Belarusul acţionează în vederea întoarceri migranţilor şi a insistat asupra refuzului acestora.
Compania aeriană belarusă Belavia a anunţat tot luni că a interzis sirienilor, irakienilor şi yemeniţilor să mai zboare de la Dubai în Belarus.
Turcia a impus aceleaşi interdicţii săptămâna trecută.
Pe teren, numeroşi migranţi - care s-au îndatorat, adesea, pentru a plăti această călătorie - se delară hotărâţi să rămână, în pofida unui acces limitat la hrabă şi produse de primă necesitate.
Crucea Roşie belarusă a anunţat că a livrat marţi trei tone de ajutoare migranţilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
