Socialistul spaniol Pedro Sanchez a fost reinstalat la putere marţi de către deputaţi, printr-un vot extrem de strâns, după opt luni de paralizie politică şi urmează să conducă un guvern minoritar, în coaliţie cu Podemos (stânga radicală), relatează AFP.
Sanchez a obţinut 167 de voturi din partea deputaţilor, alţi 165 de deputaţi au votat împotriva învestirii sale la şefia Guvernului, iar 18 s-au abţinut în acest vot, în care îi era de ajuns o majoritate simplă.
DIRECTO | Este es el momento en el que la presidenta del Congreso, Meritxell Batet anuncia la investidura de Pedro Sánchez como presidente del Gobierno https://t.co/uvnMYdsUqd pic.twitter.com/X6br1irTVp
— EL PAÍS (@el_pais) January 7, 2020
El a pierdut duminică un prim vot de încredere, după ce nu a obţinut majoritatea absolută necesară de 176 de voturi din partea celor 350 de deputaţi.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Marja infimă obţinută marţi îi prevesteşte însă o legislatură complicată socialistului, la conducerea unui prim Executiv de coaliţie din ţară de la sfârşitul dictaturii franchiste, în 1975.
Sanchez, cu care au votat PSOE, Podemos şi mai multe partide mici, între care naţionaliştii basci şi PNV, îşi datorează învestirea abţinerii - smulse în urma unor negocieri îndelungate - celor 13 deputaţi din Partidul Stânga Republicană din Catalonia (ERC,separatişti), care i-a permis să obţină majoritatea.
DIALOG ÎN CATALONIA
În schimbul acestei abţineri, socialiştii au promis să organizeze negocieri între Guvernul central şi Executivul regional catalan - controlat de separatişti -, pentru a rezolva ”conflictul politic cu privire la viitorul Cataloniei”.
Rezultatele acestor negocieri urmează să fie supuse votului catalanilor în cadrul unei consultări. Socialiştii s-au grăbit să precizeze că nu va fi niciodată vorba despre vreun referendum de autodeterminare pe care-l reclamă separatiştii.
Catalonia, o regiune bogată din nord-estul Spaniei care a încercat o secesiune în 2017, a fost zguduită în octombrie de manifestaţii uneori violente după condamnarea la închisoare a nouă lideri separatişti, inclusiv a şefului ERC Oriol Junqueras.
Această alianţă între PSOE şi ERC a fost atacată cu vehemenţă de Partidul Popular (PP, dreapta) şi Vox (extremă dreapta), a treia forţă politică spaniolă, care-i acuză pe socialişti de ”trădare” şi îşi îndeamnă simpatizanţii să manifesteze duminică în toată ţara.
Reînvestirea lui Sanchez încheie opt luni de blocaj. Însă, în contextul în care este susţinut de doar 155 de deputaţi PSOE şi Podemos, el urmează să negocieze dur cu alte forţe adoptarea tuturor legilor pe care le iniţiază şi în primul rând legea bugetului.
”Peisajul politic rămâne complex. Noul Guvern va fi minoritar, tensiunile din Catalonia se pot exacerba din nou (...), iar situaţia bugetară face lucrurile dificile”, subliniază Steven Trypsteen, un economist de la Banca ING.
Prinsă într-o instabilitate politică cronică din 2015, cea de a patra economie a zonei euro a trecut prin două alegeri legsialtive în 2019 - în aprilie şi noiembrie -, în care Sanchez a obţinut de fiecare dată o victorie, dar nu şi o majoritate absolută şi prin patru rânduri de alegeri în patru ani.
VIRAJ LA STÂNGA
Ajuns la putere în iunie 2019, printr-o moţiune de cenzură a conservatorului Mariano Rajoy, Sanchez a încheiat până la urmă un acord de guvernare cu Podemos, imediat după scrutinul din noiembrie. Este vorba despre o alianţă surpriză, după ce a dat asigurări, în urma alegerilor din aprilie şi eşecul negocierilor de atunci, că guvernarea cu miniştri din Podemos îl va împiedica să doarmă.
Liderul Podemos - moştenitoarea mişcării Indignaţilor - Pablo Iglesias urmează să fie unul dintre vicepreşedinţii Consiliului Miniştrilor.
Socialiştii şi membrii Podemos au promis un viraj la stânga - o creştere a nivelului fiscalităţii în cazul celor mai bogaţi şi marilor întreprinderi, o abrogare parţială a reformei controversate a pieţei muncii adoptate în 2012 de conservatori şi o încadrare a chiriilor.
Acest program a fost atacat de către organizaţia patronală CEOE, care denunţă măsuri ”mai apropiate de populism decât de ortodoxia economică” şi a avertizat cu privire la efectele acestora ”foarte negative asupra creării de locuri de muncă”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...