Parlamentul European a adoptat joi, cu majoritate de voturi, două rezoluţii, una privind otrăvirea lui Aleksei Navalnîi şi a două referitoare la situaţia din Belarus. „Rusia nu mai poate fi considerată partener strategic” este concluzia PE. Forul european condamnă şi arestările la protestele din Belarus după „alegerile falsificate din 9 august”.
„Mesajul transmis prin votul de astăzi este clar. Europa secolului XXI nu va tolera practicile de inspiraţie stalinistă ale Rusiei lui Putin şi ale Belarusului lui Lukaşeno”, a precizat europarlamentarul PMP Eugen Tomac joi pe Facebook.
„Întrucât Parlamentul European a ajuns oficial la concluzia că Rusia nu mai poate fi considerată un «partener strategic», aceasta şi în contextul politicii sale externe antagoniste, care include intervenţii militare şi ocuparea ilegală a unor ţări terţe, condamnă cu fermitate tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi şi îşi exprimă deosebita îngrijorare cu privire la utilizarea repetată a unor agenţi chimici neurotoxici împotriva cetăţenilor ruşi; reaminteşte că utilizarea armelor chimice în orice circumstanţe constituie o infracţiune condamnabilă în temeiul dreptului internaţional, în special în temeiul Convenţiei privind armele chimice”, se arată
în rezoluţia PE privind cazul otrăvirii opozantului Alexei Navalnîi.
Parlamentul European mai „subliniază că tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi a făcut parte dintr-un efort sistematic menit să reducă la tăcere vocea acestuia şi a altor dizidenţi, să descurajeze expunerea în continuare a corupţiei grave din cadrul regimului şi să descurajeze opoziţia politică din ţară în general, în special pentru a influenţa alegerile locale şi regionale parţiale din Rusia din 11-13 septembrie”
PE reiterează faptul că cazul lui Alexei Navalnîi nu este decât un element al unei politici mai ample a Rusiei, care se axează pe politici interne de opresiune şi pe acţiuni de agresiune la nivel mondial, propagarea instabilităţii şi a haosului, restabilirea sferei sale de influenţă şi dominaţie şi subminarea ordinii internaţionale bazate pe norme.
Forul european solicită lansarea imediată a unei anchete internaţionale (în care să fie implicate UE, ONU, Consiliul Europei, aliaţii acestora şi OIAC) şi subliniază hotărârea sa de a contribui la o astfel de anchetă; invită OIAC să iniţieze o anchetă amănunţită cu privire la încălcările de către Rusia a angajamentelor internaţionale în domeniul armelor chimice; invită autorităţile ruse să coopereze pe deplin cu OIAC pentru a asigura o anchetă internaţională imparţială şi să tragă la răspundere persoanele responsabile de infracţiunea comisă împotriva lui Alexei Navalnîi.
PE invită Consiliul Afaceri Externe să ia o poziţie activă cu privire la această chestiune în cadrul reuniunii sale din 21 septembrie; solicită ca UE să stabilească cât mai curând posibil o listă de măsuri restrictive ambiţioase faţă de Rusia şi să înăsprească sancţiunile existente împotriva Rusiei; cere să se implementeze astfel de mecanisme de sancţionare care să permită colectarea şi îngheţarea activelor europene ale persoanelor considerate corupte de Fundaţia anticorupţie Alexei Navalnîi.
Parlamentul European „invită autorităţile ruse să înceteze hărţuirea, intimidarea, violenţa şi represiunea împotriva oponenţilor politici, punând capăt climatului dominant de impunitate, care a cauzat deja moartea multor jurnalişti, apărători ai drepturilor omului şi politicieni din opoziţie; subliniază necesitatea de a garanta că astfel de persoane îşi pot desfăşura activităţile legitime şi utile, fără interferenţe şi fără să se teamă pentru viaţa lor sau pentru vieţile membrilor familiilor lor şi ale prietenilor”, conform sursei citate.
PE mai solicită ca UE să ceară în continuare Rusiei să abroge sau să modifice toate legile incompatibile cu standardele internaţionale, inclusiv recentele modificări aduse în mod ilegal Constituţiei Rusiei şi cadrului juridic privind alegerile, precum şi legislaţia privind agenţii străini şi organizaţiile indezirabile, cu scopul de a sprijini pluralismul şi desfăşurarea alegerilor libere şi corecte şi de a crea condiţii de concurenţă echitabile pentru candidaţii opoziţiei.
De asemenea, Parlamentul European îşi exprimă solidaritatea cu forţele democratice din Rusia, care militează pentru o societate deschisă şi liberă, şi sprijinul pentru toate persoanele şi organizaţiile care sunt ţinta atacurilor şi a represiunii.
PE cere să fie eliberate imediat şi necondiţionat toate persoanele deţinute arbitrar la protestele din Belarus
În rezoluţia privind situaţia din Belarus, Parlamentul European condamnă intimidarea şi persecutarea participanţilor la proteste, după „alegerile falsificate din 9 august”.
Astfel, PE „condamnă intimidarea şi persecutarea constantă ale participanţilor la greve, ale membrilor Consiliului de coordonare şi ale altor personalităţi ale opoziţiei, ale activiştilor societăţii civile, ale ziariştilor independenţi şi ale bloggerilor, precum şi folosirea disproporţionată a forţei împotriva acestora; cere să fie eliberate imediat şi necondiţionat toate persoanele deţinute arbitrar înainte şi după alegerile falsificate din 9 august, inclusiv Pavel Seviarineţ, Mikalai Statkievici, Maria Kalesnikova, Andrei Iahorau, Anton Radniankou şi Ivan Krautsou; cere să se pună capăt tuturor acţiunilor în justiţie din motive politice”, conform
rezoluţiei privind situaţia din Belarus adoptate joi de forul european.
PE salută Consiliul de coordonare în calitate de reprezentant provizoriu al persoanelor care solicită o schimbare democratică în Belarus, deschis tuturor actorilor politici şi sociali.
Parlamentul European „sprijină o tranziţie paşnică şi democratică a puterii ca urmare a unui dialog la nivel naţional care să includă toate părţile şi care să respecte pe deplin drepturile democratice şi fundamentale ale poporului belarus; reiterează, în acest sens, cererea poporului belarus de a organiza alegeri noi, libere şi corecte cât mai curând posibil, sub supraveghere internaţională, în principal a OSCE/ODIHR, şi în concordanţă cu standardele recunoscute internaţional”, potrivit sursei menţionate.
Sursa citată îşi exprimă „sprijinul fără echivoc oferit poporului Belarusului în revendicările şi aspiraţiile sale legitime în favoarea unor alegeri libere şi corecte, a libertăţilor fundamentale şi drepturilor omului, a reprezentării democratice şi participării politice, a demnităţii şi dreptului de a-şi alege destinul; ia act de faptul că actuala mişcare de protest din Belarus este întemeiată pe cererea amplă şi generalizată de instaurare a democraţiei în Belarus şi că poporul belarus trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi fundamentale ale democraţiei şi libertăţii ca toţi ceilalţi cetăţeni de pe continentul european”.
PE invită Comisia, VP/ÎR şi Consiliul să acorde sprijin opoziţiei democratice din Belarus, inclusiv Consiliului de coordonare condus de Svetlana Tihanovskaia; 8. îşi exprimă aprecierea pentru contribuţia importantă a femeilor curajoase din Belarus, conduse de Svetlana Tihanovskaia, Veronika Ţepkalo şi Maria Kalesnikova, şi a susţinătorilor acestora în exprimarea şi reprezentarea cererilor legitime ale poporului belarus; ia act de faptul că mulţi cetăţeni din Belarus o consideră pe Svetlana Tihanovskaia a fi câştigătoarea alegerilor prezidenţiale şi preşedintele nou ales al Belarusului.
Parlamentul European mai cere „eliberarea imediată a membrilor arestaţi ai Consiliului de coordonare: Lilia Vlasova, Maxim Znak, Şiarhei Dileuski şi Maria Kolesnikova; insistă asupra faptului că orice dialog la nivel naţional trebuie să se desfăşoare cu participarea deplină şi neîngrădită a Consiliului de coordonare; salută protecţia acordată Svetlanei Alexievici de către reprezentanţii statelor membre ale UE şi ai altor ţări care împărtăşesc aceeaşi viziune”.
PE „deplânge, în termenii cei mai duri, actele îngrozitoare de violenţă şi de represiune şi tortură crude la care au fost supuşi protestatarii paşnici şi deţinuţii; solicită o anchetă independentă şi eficace cu privire la decesele legate de proteste ale următoarelor persoane: Aliaksandr Taraikouski, Aliaksandr Vikhor, Artiom Parukou, Ghenadi Şutov şi Konstantin Şişmakov”.
Forul european „solicită să se pună capăt tuturor formelor de rele tratamente şi tortură şi să se introducă o definiţie specifică a torturii în Codul penal al Belarusului, în conformitate cu standardele internaţionale privind drepturile omului, precum şi modificări legislative pentru incriminarea dispariţiilor forţate”.
În rezoluţia privind situaţia din Belarus, PE „insistă asupra necesităţii de a asigura dreptul cetăţenilor de a-şi exercita libertatea de întrunire, de asociere, de exprimare şi de opinie, precum şi de a garanta libertatea massmediei şi, prin urmare, asupra necesităţii de a ridica toate restricţiile de fapt şi de drept care împiedică aceste libertăţi; condamnă cu fermitate aplicarea în continuare a pedepsei cu moartea şi solicită abolirea imediată şi permanentă a acesteia şi, până la eliminarea acestui tip de pedeapsă, solicită să se garanteze un drept efectiv de a ataca sentinţele de condamnare la moarte”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
