Parchetul suedez anunţă miercuri că închide ancheta cu privire la sabotarea gazoductelor Nord Stream, în septembrie 2022, la Marea Baltică, fără să declanşeze vreo urmărire, estimând că nu este de resortul său, relatează AFP.
”Concluzia anchetei este că ea nu este de resortul jurisdicţiei suedeze şi că ancheta trebuie aşadar să fie închisă”, anunţă într-un comunicat procurorul suedez Mats Ljungqvist.
Un eveniment geopolitic major - patru scurgeri uriaşe de gaze naturale precedate de explozii submarine au avut loc la 28 septembrie 2022, la un interval de câteva ore, la Nord Stream 1 şi 2, nişte conducte care leagă Rusia şi Germania şi care transportau cea mai mare parte a gazelor naturale ruse către Uniunea Europeană (UE).
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
La acea vreme, Moscova încetase deja să mai livreze gaze naturale prin Nord Stream 1, pe fondul unui conflict energetic cu state membre UE care susţin Ucraina.
Nord Stream 2 nu a fost niciodată dată în folosinţă.
TREI ANCHETE
Trei anchete au fost deschise - în Germania, Suedia şi Danemarca.
Ancheta suedeză este prima care se încheie.
”Nimic nu arată că Suedia sau cetăţeni suedezi au fost implicaţi în acest atac care s-a desfăşurat în ape internaţionale”, precizează procurorul suedez.
Mats Ljungqvist precizează că un ”număr mare” de deplasări ale unor vapoare au fost analizate şi că ”o anchetă aprofundată a fost desfăşurată la scena crimei”.
Serviciile suedeze de informaţii (Säpo) anunţă - într-un comunicat separat - că sabotajul nu viza Suedia şi nu ameninţa securitatea suedeză.
Barbotările de gaze natuale au avut loc în ape internţaionale, în largul Insulei daneze Bornholm şi coastei de sud a Suediei.
Responsabilitatea acestor explozii a fost atribuită - de diverse anchete de presă - Ucrainei, Rusiei sau Statelor Unite, însă toate cele trei ţări au negat.
”Principala ipoteză este că un stat se află în spatele” sabotajului, anunţa în aprilie 2023 pocurorul suedez Mats Ljungqvist, care adăuga că autorii acestuia ştiau ”foarte bine că aveau să lase urme”.
”REMARCABIL”, ZICE KREMLINUL
În cadrul cooperării sale judiciare cu Germnaia, parchetul suedez a ”predat documente care pot să fie utilizate ca probe în ancheta germană”, anunţă miercuri Mats Ljungqvist.
”Ancheta noastră continuă”, a reacţionat un purtător de cuvânt al Parchetului Federal german, contactat de AFP.
”Nicio informaţie complementară nu va fi livrată pentru moment”, anunţă el.
Autorităţile ruse au salutat această hotărâre suedeză.
”Este o decizie remarcabilă”, a declarat un purtător de cuânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
”Va fi interesant să vedem cu ce rigoare vor aborda autorităţile germane această anchetă”, a continuat el.
”Multe informaţii au fost publicate despre persoane care s-ar putea afla la originea acestui caz”, a adăugat Peskov.
În noiembrie, o anchetă comună de presă a cotidianului american The Washington Post (WP) şi a revistei germane Der Spiegel dădea asigurări că un comandat din cadrul Forţelor Speciale ucrainene a jucat un rol-cheie în acest sabotaj, în calitate de ”corodonator” al acestei operaţiuni.
Potrivit The Washington Post, această operaţiune de sabotaj a fost concepută să-l ţină pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în ignoranţă.
Zelenski a negat în mai multe rânduri că ţara sa poate fi implicată.
”N-aş face niciodată aşa ceva”, declara el în iunie tabloidului german Bild, adăugând că i-”ar plăcea să vadă probe”.
Germania - puternic dependentă de gazele naturale ruseşti - a fost nevoită să le înlocuiască în marş forţat de la alţi furnizori, cu preţul unei ”explozii” a costurilor energiei în prima economie europeană.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
