Prinţul Heinrich al XIII-lea Reuss, descendentul unei linii aristocratice din estul Germaniei, neagă că a fost conducătorul unei grupări de presupuşi complotişti care sunt judecaţi începând de marţi cu privire la o răsturnare prin forţa armelor a Guvernului, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Acest proces, fără precedent în istoria germană recentă, care se desfăşoară pe fondul unor măsuri de înaltă securitate la Frankfurt (vest), este al doilea în acest dosar în care sunt implicaţi 26 de suspecţi, a cărui dezvăluire la sfârşitul lui 2022 a stupefiat ţara.

Un al treilea grup de acuzaţi urmează să fie judecat începând de la 18 iulie la Munchen (sud).

Evenimente

14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum

Între cele nouă persoane - şase bărbaţi şi trei femei - prezente în banca acuzaţilor marţi se află presupusele ”creiere” ale grupării alimentate de ideologii complotiste şi de extremă dreapta.

Ei plănuiau să invadeze Camera Deputaţilor (Bundestag), în care să aresteze aleşii şi să doboare Guvernul, potrivit parchetului federal.

Judecătoarea Birgit Malsack-Winkemann, o fostă deputată a Partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), deşinută de la o razie în decembrie 2022, a compărut purtând o geacă neagră.

În spatele său, Heinrich al XIII-lea, zis Prinţul Reuss, acuzat de faptul că este principalul instigator al acestei tentative de lovitură de stat, porta un blazer închis la culoare şi afişa o atitudine destinsă.

Apărătorii acestuia din urmă au respins faptele care-i sunt reproşate şi portretul pe care i-l face presa, care l-a prezentat pe clientul lor ”ca pe un mare monstru”.

”Însă noi vom corecta asta. El nu este un lider şi nici o căpetenie. Şi nu este nici un membru al unei grupări teroriste. Asta e tot”, a declarat avocatul acestuia, Roman von Alvensleben, în marja procesului care a început cu întârziere din cauza mai multor cereri ale apărării.

NU ESTE VORBA DESPRE NIŞTE ”NEBUNI INOFENSIVI”

Suspecţii sunt judecaţi cu privire la ”participare la o grupare teroristă” care şi-a ”stabilit ca obiectiv eliminarea cu forţa a ordinii de stat” şi cu privire la ”pregătirea unui act de înaltă trădare”.

Aceasta este principala procedură împotriva acestei reţele, a cărei destructurare a scos la iveală resorturi ale ameninţării conspiraţioniste şi antisistem în Germania.

Nu este vorba despre ”nebuni infofensivi, ci (este vorba) mai degrabă despre suspecţi terorişti periculoşi” care pregăteau ”o lovitură de stat violentă”, animaţi de ”ură faţă de democraţia noastră”, denunţă marţi într-un comunicat minsitrul german de Interne Nancy Faeser.

Potrivit actului acuzării, grupusculul prevedea să-l instaleze provizoriu la conducerea ţării pe aristocrat, un om de afaceri în vârsră de 72 de ani.

Un fost locotenent-colonel din armata germană (Bundeswehr), Rüdiger von Pescatore, în vârstă de 70 de ani, comandant al unui batalion de paraşutişti în anii '90, se află între acuzaţi, alături de un fost colonel din armată, un fost militar din Forţele Speciale KSK şi un fost poliţist.

Toţi sunt influenţaţi de ideologia "Reichsbürger" (”Cetăţenii Reichului”), o mişcare eteroclită care neagă orice legitimitate a Republicii federale germane.

Potrivit parchetului, acuzaţii afirmă că Germania este dominată de o ”sectă conspiraţionistă de alite pedofile”.

Această ideologie aminteşte de mişcarea complotistă QAnon din Statele Unite.

AMESTECUL MOSCOVEI?

Potrivit parchetului, rusoaica Vitalia B., partenera lui Reuss, inculpată de justiţie cu privire la susţinerea grupării, l-ar fi ”pus în contact (...) cu Consulatul General al Rusiei de la Leipzig şi l-a însoţit acolo în iunie 2022”.

El căuta să-şi asigure susţinerea autorităţilor ruse, în pofida faptului că, la momentul destructurării celulei, Kremlinul a dezminţit - aşa cum obişnuieşte - orice amestec.

Reţeaua s-a dotat cu mijloace pe măsura ambiţiilor sale, având ”aproximativ 500.000 de euro” la dispoziţie, şi un ”arsenal de aproximativ 380 de arme de foc, aproape 350 de arme albe, 500 de alte arme şi cel puţin 148.000 de (piese de) muniţie”, potrivit anchetatorilor.

”Membrilor (grupusculului) le era clar că preluarea puterii aflate în pregătire implica moartea unor persoane”, acuză ei.

Autorităţile germane au clasat în ultimii ani violenţa extremi drepte în primul rând al ameninţărilor la adresa ordinii publice, înaintea riscului jihadist.

Mai multe reţele au fost destructurate, în ultimii doi ani, inclusiv una care planifica răpirea ministrului Sănătăţii, care se află la originea unor măsuri restrictive anticovid.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.