Emmanuel Macron şi Angela Merkel au semnat marţi, la Aachen, un tratat bilateral în vederea unei accelerări a convergenţei franco-germane şi care să contribuie la aprofundarea construcţiei europene, într-un context internaţional şi comunitar agitat, cu patru luni înaintea alegerilor europene, relatează Reuters.
Acest tratat îl completează pe cel semnat în 1963 de către Charles de Gaulle şi Konrad Adenauer, care pecetluia reconcilierea franco-germană. El are loc, de asemenea, într-o perioadă de nemulţumire a apărătorilor proiectului european, din cauza timidităţii răspunsului german faţă de propunerile preşedintelui francez.
LIVE l Signature du traité franco-allemand d'Aix-la-Chapelle.https://t.co/k84wHBnxdy
— Élysée (@Elysee) January 22, 2019
”Trăim într-o epocă fără echivalent, iar astăzi trebuie să dăm dovadă de o mai mare hotărâre, de o mai mare claritate, de o mai mare viziune în viitor”, a declarat cancelarul german.
”În toate ţările noastre, naţionalismele, populismele câştigă importanţă, pentru prima oară odată cu Marea Britanie, o ţară care părăseşte Uniunea Europeană; în întreaga lume multilateralismul este supus presiunii”, a insistat ea.
Emmanuel Macron a evidenţiat acelaşi context şi aceleaşi urgenţe, subliniind că ameninţarea nu mai vine, în prezent, de o parte şi de alta a Rinului.
”Ameninţarea vine din afara Europei şi din interiorul societăţilor noastre”, a declarat el, citând forţa naţionalistă, Brexitul şi tulburări la nivel mondial.
”Germania şi Franţa trebuie să-şi asume responsabilităţile şi să arate drumul, calea ambiţiei, suveranităţii reale, a protecţiei popoarelor”, a continuat preşedintele francez. ”Ambiţia noastră comună de-acum trebuie să fie Europa, şi anume scutul popoarelor noastre contra noilor tumulturi ale lumii”.
APROPIERE MULTIPLĂ
Tratatul de la Aix-la-Chapelle - numele trancez al oraşului german Aachen situat în apropiere de frontieră - afirmă voinţa celor două ţări de a ”face să-şi conveargă economiile şi modelele sociale” şi de ”apropiere a societăţilor lor”.
Ele se angajează să-şi coordoneze poziţiile europene, să-şi aprofundeze cooperarea în domeniul politicii externe şi să îşi facă să conveargă politicile în domeniile securităţii şi apărării.
Tratatul conţine o clauză a apărării reciproce, care asigură susţinerea unei ţări în cazul în care cealaltă este agresată. El confirmă voinţa ţărilor de a învesti împreună în armament, după exemplul unor proiecte cu privire la un avion de luptă şi un tanc, şi o abordare comună în vederea exportării acestor echipamente.
Parisul şi Berlinul vor încerca să prezinte o poziţie cât mai unificată a Uniunii Europene (UE) la ONU şi afirmă că primirea Germaniei ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU este o prioritate a diplomaţiei lor.
Cele două ţări afirmă că vor să transpună directivele europene în acelaşi timp şi cât mai asemănător posibil. Un acord între Adunarea Naţională şi Bundestag urmează să le permită să-şi coordoneze lucrările şi să creeze o adunare comună.
Franţa şi Germania vor o mai mare integrare a economiilor lor, în vederea instituirii unei ”zone economice” dotate cu reguli comune. În acest scop, va continua convergenţa fiscală, se vor constitui un consiliu comun de experţi economici şi un comitet transfrintalier care să facă regulile să conveargă.
UN TRATAT VICTIMĂ A ”FAKE NEWS”
Urmează să se stabilească o programare a unor mari proiecte plurianuale, care va include, de exemplu, o reconversie a regiunii Fessenheim (Haut-Rhin) şi o platformă comună online de informare.
Acest tratat a condus, în Franţa, la interpretări lipsite de fundament, mai ales în cadrul extremei drepte, iar personalităţi ca preşedinta Rassemblement national (RN, fostul FN) Marine Le Pen a agitat spectrul cedării Alsaciei şi Lorenei Germaniei sau a voinţei Franţei de a-şi împărţi mandatul în Consiliul de Securitate al ONU cu Germania.
Emmanuel Macron şi ministrul Afacerilor Europene Nathalie Loiseau au denunţat aceste ”caricaturi” care, în opinia preşedintelui francez, ”fac rău Istoriei noastre”.
Întrebat despre nemulţumirea susţinătorilor integrării europene faţă de răspunsurile germane la propuneri europene ale lui Emmanuel Macron, Palatul Elysée a confirmat voinţa acestuia de a reforma Europa şi a explicat că acest tratat este doar o etapă.
Loviturile aplicate de către preşedintele american Donald Trump relaţiei transatlantice, Brexitul, unele accese chineze sau ruse şi ascensiunea naţionaliştilor în Europa, ar urma să motiveze cuplul franco-german, în opinia susţinătorilor integrării europene, să forjeze progrese importante, după ce Berlinul a frânat, în mai multe rânduri, de un an şi jumătate, ambiţiile franceze.
Ultimele exemple în acest sens sunt bugetul zonei euro şi taxarea giganţilor în domeniul digital (Gafa), în legătură cu care Parisul a fost nevoit să-şi revizuiască ambiţiile, din cauza lipsei de entuziasm de dincolo Rin.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
