Angela Merkel şi Emmanuel Macron semnează marţi un nou tratat în vederea unei consolidări a relaţiei franco-germane şi trimiterii unui mesaj de susţinere a construcţiei Uniunii Europene (UE), în contextul în care aceasta este slăbită de ascensiunea naţionalismului, relatează AFP.
Textul - care urmează să fie parafat marţi îniante de prânz la Aaachen, în Germania, cu patru luni înaintea alegerilor europene - provoacă o controversă în Franţa, unde extrema dreaptă şi extrema stângă văd în el o pierdere a suveranităţii naţionale şi o aliniere a Franţei faţă de Berlin.
Tratatul ”de cooperare şi de integrare granco-germană” urmează să-l ”completeze” pe cel cunoscut sub numele de Tratatul de la Élysée, semnat în 1963 de generalul de Gaulle şi Konrad Adenauer, care a concretizat reconcilierea franco-germană după război.
El prevede o convergenţă a politicilor economică, extrenă şi de apărare ale celor două ţări, o cooperare în regiuni transfrontaliere şi o ”adunare parlamentară comună” alcătuită din 100 de deputaţi francezi şi germani.
”Este un moment important pentru a arăta că cuplul franco-german este un soclu care se poate relansa (...) în serviciul consolidării proiectului european”, subliniază preşedinţia franceză. ”Nu am mers niciodată atât de departe în domeniul apărării” comune.
CLAUZA APĂRĂRII
Cele două ţări adoptă astfel ”o clauză a apărării reciproce” în caz de agresiune, după modelul celei prevăzute în cadrul NATO. Ele vor putea să desfăşoare împreună mijloace, în cazul unui atac terorist, sau să coopereze în mari programe militare, aşa cum procedează în proiecte cu privire la tancuri sau avioane de luptă.
”Germania şi Franţa intenţionează că continue să facă împreună lucrurile să avanseze în Europa”, a declarat sâmbătă Angela Merkel.
Emmanuel Macron et Angela Merkel urmează să susţină discursuri în prestigioasa Primărie Aachen, oraşul în care împăratul Carol cel Mare şi-a instalat curtea, după care vor participa împreună la o ”dezbatere cetăţenească” cu studenţi din ambele ţări.
Tratatul este semnat de doi lideri fragilizaţi, în contextul în care Merkel se pregăteşte să se retragă din post în toamna lui 2021, iar Macron se confruntă cu criza ”vestelor galbene”.
”Neînţelegerea s-a insinuat în cuplu”, comentează un editorialist de la La Voix du Nord, un cotidian de la Lille, dar ”momentul, în pofida urgenţei, pare brusc prost ales”.
Parisul şi Berlinul şi-au afişat, într-adevăr, mai multe divergenţe, fie că este vorba despre bugetul zonei euro sau despre impozitarea ”Gafa” - giganţii din domeniul informatic, cu privire la care au încheiat acorduri minimale, cu mult sub ambiţiile franceze. Cele două guverne au divergenţe şi în domeniul politicii exportului de armament.
”Ne confruntăm cu o criză existenţială a integrării europene, cu Brexitul şi cu presiunea aşteptată a forţelor naţionaliste în viitoarele alegeri europene. În acest context, să se spună că se crede în cooperarea franco-germană are valoare de simbol”, a comentat la postul public german de radio politologul Claire Demesmay de la Institutul de cercetare german DGAP.
”REGRESUL SUVERANITĂŢII”
Acest simbol nu se bucură de unanimitate în Franţa, ci din contră. Este o nouă ”mică lovitură blândă” a preşedintelui Republicii, care este ”pe cale să ne surpe puterea ţării”, a declarat preşedinta Rassemblement national (RN, fostul FN, extremă dreapta) Marine Le Pen.
”Este ca Pactul de la Marrakech (cu privire la migraţii): afăm asta cu trei zile înainte să fie semnat, povestea e că nimeni nu poate veni să conteste conţinutul acestui tratat”, aprecia ea vineri.
Ea l-a acuzat pe Macron de faptul că vrea să împartă cu Germania mandatul Franţei în Consiliul de Securitate al ONU - ceea ce nu figurează în tratat şi un lucru pe care Palatul Élysée l-a deminţit. Parisul a pledat ca Germania să obţină propriul mandat permanent.
Liderul La France insoumise (LFI) Jean-Luc Mélenchon a denunţat luni, la rândul său, ”regresul suveranităţii noastre” care, în opinia sa, ”merge aici cu regresul social şi ecologic”. Obiectivul tratatului ”nu este progresul social sau tranziţia ecologică, ci competitivitatea” cu ”mai puţine servicii publice şi investiţii publice, scăderi de salarii, vânătoarea de şomeri”, a apreciat el.
Mélenchon şi-a exprimat totodată îngrijorarea că, prin acest tratat, Franţa şi Germania ”trebuie să elaboreze poziţii comune în instituţii europene”. ”Să se lipească de Germania în orice circumstanţe este un lucru pe care Emmanuel Macron îl face de la începutul mandatului” său de cinci ani, a deplâns el.
În Germania au apărut unele îngrijorări ca în Franţa. ”Alsacia va fi, în curând, germană?”, şi-a pus această falsă întrebare FAZ, reluând o întrebare pe care şi-o pun francezii în ultimele săptămâni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
