Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşnko, care conduce această fostă republică sovietică neîntrerupt de 26 de ani, s-a apărat marţi, la Viena, de orice acuzaţie de încălcare a libertăţilor democratice, căutând să se apropie de Uniunea Europeană (UE), de care rămâne izolat, relatează AFP.
În prima sa vizită după trei ani într-un stat membru UE, liderul acestei ţări catalogate odinioară drept ”ultima dictatură” din Europa de către Statele Unite, a ales Austria, unul dintre principalii săi parteneri comerciali. În Această ţară închisă, cu 9,5 milioane de locuitori, în care domină economia de stat, continuă să depindă de Rusia.
După ce l-a primit în martie pe fostul cancelar Sebastian Kurz la Minsk, Aleksandr Lukaşenko a fost primit la Viena de către preşedintele Alexander Van der Bellen. El s-a întâlnit de asemenea cu Kurz, însărcinat cu formarea Guvernului.
Într-o conferinţă de presă comună cu omologul său austriac, un ecologist liberal, Lukaşenko a prezentat Belarusul ca pe ”o ţară absolut deschisă” şi a contestat orice atingere a libertăţilor democratice şi drepturilor omului.
”Suntem, azi, prinşi între Est şi Occident, într-o pereche de cleşti şi cu toate acestea suntem bine (...)”, a apreciat preşedintele belarus.
”Pentru a supravieţui, am pus în aplicare diverse metode, însă nimeni nu ne poate spune că ele sunt nedemocratice sau că au creat prejudicii poporului nostru”, a dat el asigurări.
Belarusul, aflat la frontiera externă a UE, aplică în continuare pedeapsa cu moartea.
Asociaţia Reporters sans frontières (RSF) plasează această ţară pe locul 153 din 180 de ţări în privinţa libertăţii presei. Ţara este singura de pe continent care nu face parte din Consiliul Europei (CoE).
ALEGERI LEGISLATIVE
Răspunzând unei întrebări despre pedeapsa cu moartea, Lukaşenko a apreciat că ea poate fi abolită doar prin referendum şi a evocat o consultare din 1996 care a respins o schimbare a legislaţiei în acest sens.
El a apreciat că ”nu merită efortul” să se organizeze alt referendum, al cărui rezultat va fi negativ din nou, în opinia sa.
Niciun scuritn organizat în Belarusia nu a fost considerat liber sau echitabil din 1995 de către observatori internaţionali. Alegeri legislative ancticipate urmează să aibă loc în ţară la 17 noiembrie.
Şeful statului austriac a recunoscut ”diferenţe de puncte de vedere” cu interlocutorul său, mai ales în problema pedepsei cu moartea.
Există, cu toate acestea, ”o anumită apropiere de UE” a acestei ţări, a apreciat Van der Bellen, care a efectuat o vizită în Belarus în 2018.
”UE devine un partener politic şi un partener de investiţii important pentru noi”, a declarat Lukaşenko.
Uniunea Europeană a ridicat în 2016 cea mai mare parte a sancţiunilor impuse Belarusului după eliberarea unor opozanţi, considerată un semn de deschidere din partea lui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994.
Această vizită în Austria reprezintă un ”succes diplomatic” pentru Aleksandr Lukaşenko înaintea alegerilor, potrivit politologului belarus Artiom Şraibman.
Austria nu face parte din NATO şi cultivă relaţii bilaterale aprofundate cu toate statele apărute după dispariţia URSS. Neutralitatea sa îi permite să se prezinte drept un facilitator al dialogului între Est şi Vest.
Două grupuri austriece - Raiffeisen şi A1 - sunt acţionari majoritari ai uneia dintre cele mai importante instituţii bancare la Minsk şi, respectiv, operatorului naţional de telecomunicaţii belarus Velcom.
Aleksandr Lukaşenko este un adevărat maestru al abordării între Occident şi Rusia, cu care discută de ani de zile despre o ipotetică unificare a celor două ţări.
Relaţiile sale cu Vladimir Putin traversează cu regularitate perioade de fricţiuni. Belarusul s-a certat recent cu Rusia pe tema modificării politicii fiscale ruse, iar Lukaşenko a criticat anexarea Crimeei de către Moscova.
În august, el a propus ”deschiderea unui nou capitol” în relaţiile cu Statele Unite, primindu-l la Minsk pe consilierul de atunci în domeniul securităţii naţionale al Casei Albe John Bolton.
Ultima sa vizită în UE a avut loc în Italia şi la Vatican, unde a fost primit de Papa Francisc, în 2016.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
