Curtea Constituţională a României i-a respins candidatura în alegerile prezidenţiale eurodeputatei Diana Şoşoacă, care se opune aprig Statelor Unite şi Israelului şi este o purtătoare de drapel al ”României Mari”, scrie Alexis Feertchak în Le Figaro.
Reacţia cu majuscule a Dianei Şoşoacă împotriva hotărârii Curţii Constituţionale a României, care a exclus-o duminică din cursa prezidenţială, îi rezumă ”de minune excesele şi obsesiile”, comentează cotidianul francez de dreapta.
”Prin acest motiv ruşinos, aţi făcut din mine un erou, martir naţional! (...) Demsionaţi bastarzilor! (...) Aţi încălcat principiul separării puterilor (în stat), aţi invocat crima de opinie ca în timpul lui (Iosif) Stalin şi (Adolf) Hitler! (...) Pentru tot căcatul scris, vă voi da în judecată în toate tribunalele interne şi internaţionale! Sunteţi stalinişti şi nazişti! Când am spus că concurentul meu era ţinut se serviciile secrete române şi străine, aţi râs - acum se vede că aveam dreptate! CCR=Mossad=USA=Israel”, a explicat pe Facebook extravaganta deputată europeană româncă, creditată cu al patrulea sau al treilea loc în sondaje în alegerile prezidenţiale prevăzute la 24 noiembrie şi 8 decembrie.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Pentru a fi bine înţeleasă de internauţi, Diana Şoşoacă, care-şi îndeamnă susţinătorii să manifesteze, şi-a precizat pe site ”mesajul adresat evreilor, americanilor, francezilor, etc.: nu mi-e frică de voi! Nu mă voi opri! Nu voi tăcea! Va trebui să mă ucideţi şi nici atunci nu voi tăcea, pentru că vocea mea va trece dincolo de mormânt!”.
Până în prezent ea nu a tăcut niciodată, ci din contră. Aleasa naţionalistă strigă, eructează şi vociferează de când a intrat în politică în 2020. Furia sa, îndreptată mai întâi împotriva măsurilor sanitare luate în timpul pandemiei covid-19, mai ales împotriva vaccinurilor, s-a diversificat şi s-a mutat către Ucraina, Orientul Mijlociu sau Statele Unite, scrie ziarul.
”MOSSADUL ŞTIA”
Vorbele-i stau mărturie: Diana Şoşoacă nu este o candidată obişnuită. Naţionalistă până dincolo de înţelegere, antiucraineană dacă nu prorusă, complotistă frenetică, antisionistă dacă nu antisemită, demagogă asumată, brutală inclusiv fizic, în 2021 ea a sechestrat scurt timp o jurnalistă italiancă după un interviu agitat, epitetele abundă pentru a o descrie, comentează ziarul.
În iulie, de exemplu, ea declara în hemiciclul Parlamentului Euroepan (PE) că ”a asistat la o reuniune secretă a Parlamentului român” în care senatori ar fi fost ”informaţi despre cea ce s-a întâmplat la 7 octombrie”. ”În aceste filme, noi am văzut cum Mossadul ştia, cu trei ore înainte de atac, cine va ataca, unde, când şi care erau locurile. Dumnezeu să-i odihnească pe toţi cei care au murit atunci şi care mor în continuare în toate războaiele”, spunea, ea, sugerând o înscenare a servicilor secrete israeliene, una dintre oile sale negre, scrie Le Figaro.
Faptul rămâne: hotărârea Curţii Constitţionale de a retrage numele Dianei Şoşoacă de pe lista candidaţilor în alegerile prezideţiale este fără precedemt şi nu a fost motivată, observă site-ul Politico, scrie Le Figaro.
Această lipsă de transparenţă alimentează martiriul deputatei europene şi provoacă critici mult în afara taberei sale, cu atât mai mult cu cât ”expuzarea” sa, decisă de o jurisdicţie ai cărei nouă membri sunt numiţi de către autorităţile politice, este irevocabilă şi nu poate fi atacată prin niciun recurs jurisdicţional, scrie ziarul.
”Cred că (CCR) trebuie să prezinte rapid raţionamentul de la baza acestei decizii şi că (hotărârea) trebuie să conţină argumente juridice şi constituţionale solide... altfel vorbim despre o vulnerabilitate a sistemului democratic din România”, a avertizat într-un mesaj pe Facebook actualul premier social-democrat Marcel Ciolacu, el însuşi candidat, creditat în sondaje pe locul doi, cu 20,3% dintre intenţiile de vot, scrie ziarul/
Candidatul stângii se clasează după fostul secretar general adjunct al NATO Mircea Geoana, care se află pe primul loc cu 21,4%. Acest candidat fără etichetă politică, o fostă figură de stânga, care a fost în trecut ministru de Externe, s-a reorientat pe eşicherul politic românesc şi l-a făcut să cadă în sondaje pe candidatul dreptei tradiţionale, Nicolae Ciucă, fostul premier, actualul preşedinte al Senatului şi lider al PNL, creditat cu doar 7,1%, scrie Le Figaro.
Conducătoarea Partidului ”SOS România” (trei litere care sunt şi primele în numele său de familie), Diana Şoşoacă este creditată cu 13,6% dintre voturi, ceea ce i-a permis timp de mai multe luni să se plaseze a treia, înaintea ascesniunii altui candidat, de centru-dreapta, care i-a răpit cu puţin această poziţie de outsider, după primii doi. La începutul lui 2023, Diana Şoşoacă era creditată cu mai puţin de 1% dintre voturi, notează Le Figaro.
Eliminarea sa ar putea să bulverseze situaţia, în cazul în care voturile sale se îndreaptă către altă candidatură naţionalistă, a lui George Simion, fondatorul Partidului AUR (Alianţa pentru Unirea Românilor), care se clasează al cincilea, cu 12%, scrie ziarul.
Chiar dacă trebuie să ne ferim de aritmetica electorală, căreia nu-i plac deloc adunările, scorul cumulat al lui Şoşoacă şi Simion atinge 25,6% dintre intenţiile de vot, un scor mai mare decât al primilor doi candidaţi, observă ziarul.
O cumulare cel puţin parţială este cu atât mai puţin verosimilă cu cât apriga şi excentrica deputată europeană şi-a început cariera politică în AUR, din care a fost rapid dată afară după ce a fost aleasă în Senat, în 2020, din cauza unor declaraţii considerate prea radicale de către acest partid care doar de centru nu este, notează ziarul.
”ROMÂNIA MARE”
”Este posibil ca AUR sau SOS România să fie în turul doi” al alegerilor prezidenţiale, declara cercetătorul Florent Parmentier, un specialist în ţările din Europa de Est la Sciences Po Paris, secretar general al CEVIPOF, într-un articol pe care Le Figaro îl consacra în decembrie 2023 emergenţei Dianei Şoşoacă.
După hotărârea Curţii Constituţionale, această eventualitate pare în mod paradoxal şi mai puternică, scrie ziarul. O victorie a unuia dintre cei doi naţionalişti în turul doi pare, în schimb, puternic improbabilă, în acest stadiu, însă cercetătorul asociat la Centrul de Geopolitică HEC amintea că alegerile prezidenţiale nu sunt singurul scrutin de observat. La sfârşitul lui decembrie 2024 au loc şi alegeri parlamentare, iar tabăra naţionalistă, creditată cu 40%, divizată, pare puternică.
Dincolo de România, mizele nu sunt tocmai mici la scară europeană, comentează Le Figaro.
Diana Şoşoacă şi în mai mică măsură AUR apără cu fermitate vechea idee a ”României Mari”, rezultată din regatul României aşa cum a existat el din 1919 şi până în 1940, care se extindea în Republica Moldova, în Ucraina şi în Ungaria, scrie Le Figaro.
Fosta senatoare şi actuala deputată europeană agită neîncetat în hemiciclu harta acestui teritoriu mărit, de peste 50.000 km2. În acest context, în spatele neutralităţii afişate, ea joacă de fapt cartea prorusă şi face pariul unei înfrângeri a Ucrainei, pe care o vede dislocată, pentru a recupera Bucovina şi fosta Basarabie, scrie ziarul.
În numele protecţiei minorităţilor române, ea acuză neîncetat Kievul de discriminare, militează împotriva transferului de armament din Occident Kievului şi defăimează Uniunea Europeană (UE), care ”nu înţelege că este aservită Washingtonului”.
În iunie, la câteva zile după ce a fost aleasă în PE, ea a vrut să aducă un preot în acesta pentru a goni ”demonii”.
Nimeni nu se îndoieşte că după hotărârea abruptă a Curţii Constituţionale române de a o exclude din cursa la vârf, Diana Şoşoacă va riidca tonul şi mai mult - dacă acest lucru mai este posibil vocal - împotriva tuturor acestor forţe democratice pe care le vede sărind în fiecare zi împotriva sa, conchide Le Figaro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
