Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a dezvăluit miercuri, la Strasburg, un program ambiţios şi viziunea sa cu privire la viitorul Uniunii, respingând în bloc ideea unui parlament separat al zonei euro, promovată de şeful statului Francez Emmanuel Macron, scrie Le Figaro.
O reaşezare a Europei pe baza celor 19 state care folosesc moneda comună - euro - nu este soluţia cea bună, iar progresul democraţiei pe continent trece prin alegerea prin sufragiu universal a unui preşedinte al Uniuniii Europene.
Astfel, înaintea unor date-limită decisive, Jean-Claude Juncker se distanţează profund de Emmanuel Macron, comentează ziarul francez.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În ultimul său an de mandat la conducerea Comisiei, bătrânul şi experimentatul luxemburghez respinge în bloc propunerile tânărului preşedinte francez, şi anume un buget masiv al celor 19 economii din cadrul zonei euro, un minister unic al Finanţelor al ţărilor care folosesc moneda unică şi un parlament distinct, însărcinat cu controlul politic al acstei zone.
”Euro nu este moneda unor ţări alese”, subliniază şeful Comisiei.
”Noi tratate, noi instituţii nu sunt cel mai bun mijloc de a răspunde aşteptărilor unor milioane de europeni”, avertizează el.
Replierii în zona euro şi într-o Europă cu mai multe viteze, Jean-Claude Juncker îi opune, astfel, un model care să includă, care evită clivajele şi care constă în compromisuri între Cei 27.
Ideea din centrul viziunii lui Juncker este să nu se creeze disensiuni, ci a unităţii şi a extinderii la toate statele - fără excepţie - a privilegiilor monedei unice, ale spaţiului Schengen şi a ale Uniunii Bancare.
”Europa este statul de drept şi nu legea celui mai puternic (...). UE trebuie să respire cu întreaga capacitate a plămânilor săi, atât în Est, cât şi în Vest, fără să-şi piardă răsuflarea”.
UN VECHI PROIECT RETREZIT LA VIAŢĂ
Şeful Comisiei se adresa, la Strasburg, eurodeputaţilor cuceriţi, adesea îngrijoraţi de eventuala concurenţă a unei a doua adunări legislative, restrânse la nivelul aleşilor zonei euro.
”Parlamentul (zonei) euro este Parlamentul European”, a subliniat el.
Cu doar zece zile înaintea alegerilor naţionale legislative germane, este de bănuit că Jean-Claude Juncker s-a consultat înainte de discurs cu Angela Merkel, ea însăşi circumspectă faţă de actvismul şi ambiţiile preşedintelui francez, pe care însă se abţine să-l critice în mod deschis.
Palatul Élysée justifică prioritatea pe care o acordă zonei euro printr-un regretabil deficit democratic la Bruxelles, prin caracterul greoi al procedurilor UE şi printr-o absenţă a unor instrumente eficiente de politică economică sau industrială.
Jean-Claude Juncker retrezeşte astfel, prin discursul său, un vechi proiect european, care ar permite, în opinia sa, o redinamizare politică a edificiului european cu 27 de membri, de sus în jos, şi anume alegerea - de către 350 de milioane de europeni - a unui preşedinte unic al UE, care să se aşeze pe locurile pe care-l ocupă el însuşi până în 2019, dar şi pe cel al preşedintelui Consiliului European, deţinut în prezent de către polonezul Donald Tusk.
Tratatele europene nu interzic, în forma actuală, această simplificare. Ea i-ar oferi titularului o autoritate şi o vizibilitate fără precedent.
Însă această simplificare s-a lovit mereu de susceptibilitatea şefilor de stat şi de guvern, care se tem că ar fi înlăturaţi de către un ”superpreşedinte” european.
Alegerea acestuo preşedinte al UE prin sufragiu universal este altă ”capcană”, în contextul în care singurii aleşi direcţi ai UE sunt, în prezent, eurodeputaţii.
Jean-Claude Juncker - care nu este dispus la niciun compromis în căutarea unităţii Celor 27 şi în respingerea unei Europe a ”formatelor” diferenţiate - susţine, însă, o serie de iniţiative ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, şi anume un drept al europenilor de a scruta investiţiile străine (mai ales cele chineze în sectoare strategice), o supraveghere atentă a muncii detaşate prin interndiul unei ”autorităţi comune” de reglementare a locurilor de muncă şi lansarea în 2018, în întreaga Uniune, a unor ”convenţii” care să permită o sondare a dorinţei de Europa a cetăţenilor europeni.
Şeful Comisiei doreşte ca aceste proiecte să se transforme în realitate până în primăvara lui 2019, când se apropie de final mandatul său, când au loc alegerile parlamentare europene, iar Marea Brtanie iese din UE.
Un summit european, prevăzut pe 28 septembrie la Tallinn, în Estonia, urmează să precizeze foaia de parcurs.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
