Iranul l-a eliberat pe cercetătorul francez Roland Marchal - după nouă luni şi jumătate de detenţie - în schimbul eliberării de către Franţa, potrivit Teheranului, a unui inginer iranian care risca să fie extrădat în Statele Unite, relatează AFP.
Parisul a anunţat sâmbătă, într-un scurt comunicat, eliberarea lui Roland Marchal, aşteptat în Franţa în cursul zilei.
În schimb, preşedintele francez Emmanuel Macron a ”îndemnat (din nou) autorităţile iraniene să o elibereze imediat pe compatrioata noastră Fariba Adelkhah", o cercetătoare francezo-iraniană încarcerată în continuare în Iran.
Roland Marchal a fost arestat în iunie 2019, în acelaşi timp cu partenera sa, Fariba Adelkhah, cercetătoare ca şi el la centrul de Cercetări Internaţionale (CER) de la Sciences Po Paris. Franţa cere neîncetat eliberarea lor de atunci.
Vineri, de Anul Nou persan, Iranul a anunţat un schimb de deţinuţi între Paris şi Teheran.
Republica islamică a anunţat că Franţa l-a eliberat pe inginerul iranian Jalal Rohollahnejad, a cărui extrădare către Statele Unite tocmai a fost acceptată de către justiţia franceză, fărăsă precizeze numele francezului eliberat în scbimb.
Preşedinţia franceză nu menţionează, în ceea ce o priveşte, un schimb de deţinuţi.
Antropologul francezo-iranian Fariba Adelkhah, o specialistă în şiism, în vârstă de 60 de ani, şi partenerul său, africanistul Roland Marchal, în vârstă de 64 de ani, care o însoţea într-o vizită privată,au fost arestaţi de către Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a regimului, la 5 iunie 2019, pe Aeroportul din Teheran.
Amândoi au fost acuzaţi de ”complicitate în vederea atentării la siguranţa naţională”, o infracţiune pasibilă de doi până la cinci ani de închisoare. Cercetătoarea este acuzată totodată de ”propagandă împotriva sistemului”.
Acuzaţia de spionaj care o vizează,pasibilă de pedeapsa cu moartea, a fost ridicată în ianuarie. Numai Adelkhah a apărut, la 3 martie, în deschiderea procesului împotriva lor, amânat imediat la o dată neprecizată.
IZOLARE CVASI-COMPLETĂ
La Paris, comitetul lor de susţinere a clamat întotdeauna nevinovăţia acestora şi a reclamat eliberarea lor imediată, afirmând că se teme pentru viaţa lor din cauza stării sănătăţii acestora.
”Primim cu uşurare sosirea lui Roland Marchal la Paris, după aproape nouă luni de detenţie arbitrară în condiţii foarte dure. Însă s-a făcut doar jumătate de drum”, a declarat pentru AFP Jean-François Bayart, un profesor la Institut de Hautes Etudes Internationales et du Développement (IHEID) de la Geneva, membru al acestui comitet.
Îngrijorările lor au sporit din cauza răspândirii accelerate a covid-19 în Iran, una dintre cele mai afectate ţări din lume, cu un bilanţ de 1.433 de morţi vineri. Epidemia este deosebit de temută în mediul carceral.
Fariba Adelkhah a fost slăbită, în plus, de o grevă a foamei de 49 de zile.
Roland Marchal, plasat în izolare cvasi-completă, era la rândul său foarte afectat ”mental şi fizic”, potrivit avocatului său. Nicio informaţie nu a fost divulgată cu privire la circumstanţele eliberării sale
Însă cei doi cercetători erau consideraţi drept o posibilă monedă de schimb în vedeea eliberării inginerului iranian, deţinut în Franţa din februarie 2019 şi a cărui extrădare era cerută de către Statele Unite.
Jalal Rohollahnejad este acuzat de Washington de faptul că a încercat să introducă în Iran material tehnologic printr-o încălcare a sancţiuniloramericane impuse Teheranului.
În ultimele luni, Iranul a procedat la mai multe schimburi de deţinuţi cu ţări care deţin cetăţeni iranieni condamnaţi, aflaţi în aşteptarea procesului, sau ameninţaţi de o extrădare către Statele Unite.
Teheranul a eliberat mai mulţi deţinuţi emblematici, cuocazia Anului Nou persan, pe fondul pandemiei coronavirusului, în contextul în care Iranul, puternic afectat deja de sancţiunile americane, este şi mai slăbit de noul coronavirus.
Un american deţinut din 2018 a fost eliberat joi, în mod oficial din ”motive medicale”, iar iraniano-britanica Nazanin Zaghari-Ratcliffe, o angajată a Fundaţiei Thomson Reuters, a obţinut marţi o permisie de ieşire temporară dintr-o închisoare de la Teheran.
Franţa întreţine relaţii complexe cu Iranul, din cauza crizei nucleare iraniene. Teheranul a început să se retragă din Acordul de la Viena în dosarul nuclear iranian, încheiat în 2015 cu scopul de a-l împiedica să se doteze cu arma atomică, după ce Statele Unite s-au retras din acord şi au reimpus şi au multiplicat sancţiuni dure.
Parisul, Londra şi Berlinul continuă să întindă mâna Teheranului, în timp ce Donald Trump a ales o strategie a presiunii ”maxime” asupra Iranului.
Cele trei ţări au trimis material de protecţie împotriva covid-19, la începutul lui martie, la teheran, în semn de solidaritate cu această ţară, în toiul pandemiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
