O pereche de pantofi roşii, două şiruri de mărgele şi o monedă britanică de 10 pence sunt printre puţinele indicii care ar putea ajuta la identificarea unei adolescente care a fost găsită ucisă în vestul Franţei în urmă cu mai bine de 40 de ani, relatează BBC.
Moartea ei este unul dintre cele 46 de cazuri nerezolvate pe care poliţia europeană încearcă să le rezolve în cadrul celei de-a doua faze a unei campanii care vizează identificarea unor femei ucise şi al căror nume nu este cunoscut.
Anul trecut, un reportaj BBC despre această campanie a ajutat la identificarea unei femei britanice la 30 de ani de la asasinarea sa.
„Dorim să identificăm femeile decedate, să aducem răspunsuri familiilor şi să facem dreptate victimelor”, a declarat marţi, într-un comunicat, Jürgen Stock, secretarul general al Interpol, care coordonează acest efort. „Fie că este vorba despre o amintire, un pont sau o poveste aflată, cel mai mic detaliu ar putea contribui la aflarea adevărului”, a insistat el.
A doua fază a campaniei „Operaţiunea Identifică-mă” include cazuri din Ţările de Jos, Germania, Belgia, Franţa, Italia şi Spania. Detalii despre fiecare au fost publicate pe site-ul internet al Interpolului, împreună cu fotografii ale posibilelor elemente de identificare şi reconstituiri faciale. Majoritatea victimelor ar fi avut vârste cuprinse între 15 şi 30 de ani.
CAZUL ADOLESCENTEI CU MONEDA DE 10 PENCE
Cadavrul adolescentei cu pantofi roşii, şirag de mărgele şi o monedă de 10 pence în buzunar a fost găsit sub straturi de frunze într-o parcare din apropierea unui sat numit Le Cellier în 1982. Acesta se afla acolo de mai multe luni.
Vorbind în apropierea zonei în care a fost găsită, acum invadată de mărăcini, urzici şi castani de India, detectivul Franc Dannerolle spune că trupul adolescentei a fost „aruncat ca un gunoi”.
„Nu a existat niciun respect, nicio grijă pentru ea înainte de moartea ei”, a adaugat el.
Moneda de 10 pence i-a făcut pe anchetatori să creadă că adolescenta era britanică sau călătorea în Marea Britanie înainte de a fi ucisă, deşi aceştia recunosc că ar fi putut să găsească moneda sau să i se dea.
Poliţia a ales să nu intre în detalii cu privire la natura uciderii sale pentru a evita ca „autori falşi” să îşi asume responsabilitatea. Din păcate, rămăşiţele adolescentei nu au mai putut fi găsite, ceea ce complică sarcina investigatorilor de cazuri nerezolvate. „Dacă am reuşi să le găsim, ar putea fi posibil să lucrăm pe baza ADN-ului ei pentru a stabili o legătură cu familia”, a explicat detectivul Dannerolle.
Detectivul pensionar Alain Brillet a lucrat la caz la acea vreme şi îl descrie ca fiind o „triplă enigmă”.
„Cel mai ciudat şi mai incredibil lucru a fost că aveam o persoană care fusese ucisă, pentru că ştiam că fusese ucisă, dar nu am putut afla niciodată cum o chema, de unde era sau cine o ucisese”, spune el.
BBC a găsit o femeie care şi-a amintit de teama pe care descoperirea cadavrului fetei a stârnit-o în sat, dar pentru că victima nu era din localitate, majoritatea oamenilor au uitat de ea şi au trecut mai departe.
O PREMIERĂ PENTRU INTERPOL
Lansarea campaniei „Operaţiunea Identifică-mă”, anul trecut, a marcat o premieră: era prima dată când Interpolul a făcut publică o listă cunoscută sub numele de „notificări negre” solicitând informaţii despre cadavre neidentificate. În trecut, astfel de notificări erau difuzate doar la nivel intern, în cadrul reţelei Interpol de forţe de poliţie.
În întreaga Europă, uşurinţa cu care se circulă ca urmare a deschiderii frontierelor, a creşterii migraţiei globale şi a traficului de persoane a dus la creşterea numărului de persoane date dispărute în afara ţării lor de origine, spune dr. Susan Hitchin, coordonator al unităţii ADN a Interpol.
„Aceste femei au suferit o dublă nedreptate. Au devenit victime de două ori: au fost ucise printr-un act de violenţă şi li s-a refuzat identificarea după moarte”, spune ea.
Interpolul utilizează reţele sociale specifice pentru a face publicitate campaniei în anumite locaţii şi categorii demografice. Forţa de poliţie globală a cerut, de asemenea, celebrităţilor să vorbească în numele femeilor neidentificate.
FEMEIA CU PANTOFI DE LAC PE PLAJĂ
Un alt caz pe care Interpol speră că oamenii ar putea contribui la rezolvarea lui este cel al unei femei al cărei cadavru a fost descoperit în Wassenaar, în Ţările de Jos, în urmă cu aproximativ două decenii. Descoperirea a fost primul caz al investigatoarei criminalistice olandeze Sandra Baasbank. Ea îşi aminteşte că a văzut femeia întinsă cu faţa în jos în dunele de nisip, fără semne evidente de rănire sau luptă. Det. Baasbank spune că femeia purta colanţi maro în carouri şi pantofi roşii lucioşi de lac - „neobişnuit dacă mergi la o plimbare pe plajă”.
„Era în formă, o sportivă. Purta o bentiţă şi ochelari de soare. Butonii erau aranjaţi şi purta o eşarfă”, a detaliat detectivul.
Analiza medico-legală a arătat că femeia se născuse în Europa de Est şi şi-a petrecut ultimii cinci ani din viaţă în Europa de Vest. Una dintre cheile pe care le avea la ea a fost localizată în Germania.
„Poate că ea m-a făcut mai bună în ceea ce fac. 'Să nu renunţi niciodată', este motto-ul meu. Sunt hotărâtă în munca pe care o fac şi poate că ea este motivul”, a spus det. Baasbank.
Ea speră că noua campanie „Identifică-mă” va contribui la apariţia unor noi piste şi va oferi o formă de încheiere.
OPTIMISM
Şi există motive pentru optimismul ei. Rita Roberts, o femeie britanică ucisă în Belgia, a fost identificată atunci când familia ei i-a observat tatuajul distinctiv cu trandafir negru într-un reportaj BBC bazat pe primul apel al campaniei. Ultimul contact pe care familia îl avusese cu ea a fost prin intermediul unei cărţi poştale în mai 1992. Trupul ei a fost găsit în luna următoare. Când familiei i s-a spus că trupul era într-adevăr al Ritei, sora ei Donna spune că „a izbucnit în plâns”. Pentru ei, se încheiaseră decenii de incertitudine.
Deşi i-a fost greu să afle de moartea surorii sale, Donna spune că se consolează cu sentimentul că Rita este „în pace”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
