Guvernul chilian a acceptat una dintre principalele revendicări care zguduie ţara de peste trei săptămâni, declarâdu-se de acord ”să deschisă calea unei noi Constituţii” printr-o Adunare Constituantă, relatează AFP.
”Ne-am pus de acord să deschidem calea unei noi Constituţii. Apreciem că este o muncă pe care trebuie să o facem gândindu-ne la ţară”, a anunţat duminică ministrul chilian de Interne Gonzalo Blumel.
El a făcut acest anunţ în urma unei reuniuni cu preşedintele Sebastian Pinera şi lideri ai partidelor de dreapta şi centru-dreapta anterior reticente unei schimbări profunde a Constituţiei moştenite de la dictatura lui Pinochet (1973-1990).
Cea mai bună formulă în vederea acestei schimbări este convocarea unei Adunări Constituante care să aibă la bază ”o largă participare a populaţiei, iar poi va avea loc, un referendum de ratificare”, a adăugat Blumel la Santiago.
După 24 de zile de manifestaţii masive şi paşnice, adesea încheiate violent, mişcarea populară este susţinută de 74% dintre chilieni, potrivit majorităţii anchetelor de opinie, iar o proporţie asemănătoare cere o nouă Constituţie.
Actuala Constituţie, în vigoare din 1980, a suferit peste 200 de modificări ale unui număr de peste 40 de articole, a subliniat Pinera într-un interviu publicat sâmbătă să de cotidianul El Mercurio. El anunţa în ziar pregătirea ”unui proiect de modificare a Constituţiei”.
Între modificările avute în vedere se află ”o mai bună definire a drepturilor persoanei şi modalităţilor de a face respectate” aceste drepturi. Amendamentele prevăzute precizează, de asemenea, ”obligaţiile statului” şi stabilesc ”mecanisme mai bune de participare” cetăţenească, a adăugat preşedintele.
La câteva zile după ce Pinera a devenit preşedinte, în martie 2018, Guvernul său a anunţat că nu avea să permită examinarea unui proiect de lege pe care preşedinta dinainte, Michelle Bachelet (2014-2018), l-a prezentat Congresului, în vederea modificării Constituţiei.
Proiectul consolida inviolabilitatea drepturilor omului, drepturile la sănătate şi muncă şi egalitatea salarială între bărbaţi şi femei.
De la începutul furiei sociale declanşată la 18 octombrie de scumpirea preţului biletului de metrou, o contestare care s-a soldat cu 20 de morţi 1.000 de răniţi, protestatarii au denunţat inegalităţi sociale în domeniile educaţiei, sănătăţii şi peniilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
